Dacă menţionaţi Bucureştiul, multe persoane din Europa de Vest îşi vor aminti căderea fostului dictator Nicolae Ceauşescu în 1989 şi de sărăcia care a cuprins ţara atunci când s-a luptat să se debaraseze de trecutul comunist. Aceste imagini aparţin însă unei alte epoci, povesteşte Adrian Barbu, 64 de ani, un om de afaceri român stabilit în Elveţia, care vizitează acum în mod regulat capitala - oraşul tinereţii sale - în cadrul activităţii sale de patron al unei firme de consultanţă farmaceutică.
„La sate, poate nimic nu s-a schimbat, însă Bucureştiul este o lume diferită. Este, într-adevăr, un loc destul de occidental, cu zgârie-nori, mall-uri, birouri şi hoteluri. Bucureştiul are acelaşi nivel de lux pe care l-ai putea avea în orice oraş vest-european”, adaugă el, împărtăşind ideea multora dintre actorii din sectorul imobiliar pentru spaţiile comerciale.
„Imaginea generală a României în străinătate, în special în rândul acelora fără un trecut local, este una proastă, însă companiile şi angajaţii acestora, care au lucrat, de fapt, aici sunt în general mulţumiţi”, explică Gijs Klomp, managing director la JLL, o firmă de consultanţă în domeniul imobiliar.
Klomp aminteşte de companii care, după o investiţie iniţială, s-au extins, pe baza unei prime experienţe favorabile. „Este vorba de Renault (constructorul francez de automobile), care a cumpărat fabrica de automobile Dacia şi, ulterior, a investit masiv în România, inclusiv în facilităţi de cercetare şi dezvoltare”, explică el.
Alte exemple sunt companii precum Hewlett-Packard şi Oracle, care au început iniţial cu operaţiuni mici, însă s-au extins până la a crea companii „masive” de servicii partajate şi operaţiuni de cercetare şi dezvoltare, explică acesta. „Ca estimare, după spaţiul de birouri închiriat, Oracle şi HP au împreună circa 5.500 angajaţi în România”, precizează Klomp.
Cu toate acestea, mediul propice existent la Bucureşti nu a ajutat atunci când criza globală a lovit prima dată, astfel că, în pofida unei creşteri economice rapide în perioada premergătoare aderării la UE în 2007, România a intrat într-o recesiune profundă în 2009.
Vestea bună, notează Financial Times, este că Bucureştiul pare să se îndrepte spre o revenire mai repede, cel puţin prin comparaţie cu capitala Ungariei, Budapesta.
În condiţiile unei creşteri economice care a atins 3,5% anul trecut (amplificată de un salt de 5,2 procente în ultimul trimestru), starea de spirit este din ce în ce mai bună, notează Financial Times.
Băncile - extrem de prudente în privinţa creditelor începând cu 2009 - au devenit, de asemenea, mult mai deschise în ultimul an, explică Răzvan Iorgu, adăugând că există acum finanţare pentru proiectele potrivite, dacă acestea sunt bine pregătite.
Cu toate acestea, România nu dispune încă de infrastructura rutieră şi feroviară adecvată pentru a-şi îndeplini potenţialul economic. Guvernul, susţine Gijs Klomp, ar trebui să facă mai multe în această privinţă, prin oferirea unui „mediu politic mai stabil, inclusiv a unei susţineri mai bune şi mai coordonate pentru companiile care se gândesc să investească în România”.
