Bogdan Aurescu, fostul ministru de externe, a candidat pentru postul de judecător la Curtea Internaţională de Justiţie împotriva candidatului din Rusia şi l-a învins categoric pe acesta. Aurescu a obţinut 117 voturi în Adunarea Generală, iar candidatul rus a obtinut doar 77 de voturi.
„Aceasta este o victorie pentru România, pentru primatul dreptului internaţional, reflectând angajamentul nostru ferm pentru ordinea internaţională bazată pe reguli”, a scris preşedintele Iohannis pe X ↓, citat de Hotnews.ro.
Congratulations to my #FP Advisor @BogdanAurescu and the entire RO diplomacy for his election as first ever RO Judge at the @CIJ_ICJ. This is a victory for Romania, for the primacy of international law, reflecting our strong commitment for the rules-based international order.
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) November 9, 2023
Victoria este cu atât mai importantă cu cât susţinerea imensă s-a datorat nu numai statelor europene, dar şi statelor asiatice şi africane, mai puţin interesate de soarta războiului din Ucraina.
Este pentru prima dată când România ocupă o astfel de funcţie în cadrul celui mai important organ judiciar al ONU.
Alegerea judecătorilor CIJ este considerată a fi unul din cele mai complexe procese de selecţie din sistemul multilateral, votul desfăşurându-se simultan atât în Adunarea Generală, cât şi în Consiliul de Securitate, fiind necesară majoritatea absolută în ambele foruri.
La New York, la ONU, toată lumea a comparat bătălia Aurescu vs Rusia cu povestea dintre David şi Goliat. Un candidat al unui stat mic spre mediu a învins un stat membru permanent al Consiliului de Securitate, unul dintre cele mai puternice state din lume.
Judecătorii CIJ sunt aleşi pentru nouă ani de către Adunarea Generală a ONU şi Consiliul de Securitate al ONU de pe lista de candidaţi.
Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câştigarea a 79,34% din suprafaţa în dispută, adică a 9700 kmp de platou continental şi zonă economică exclusivă care au revenit României – unica extindere de jurisdicţie suverană şi drepturi suverane ale României după 1918.
