Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) are la dispoziţie pentru acest an doar 45% din suma necesară pentru efectuarea tuturor lucrărilor de întreţinere necesare pentru şoselele din România, a declarat Florin Dascălu, director de întreţinere în cadrul companiei, într-o conferinţă de presă.
"Anual se strâng 200 de milioane de euro pe an din roviniete, bani care merg în bugetul CNADNR pe proiectare, pe alocare lucrări, deşi destinaţia lor ar trebui să fie integral pe întreţinere. Însă, întreţinerea primeşte doar 40%. Aceasta, deşi Banca Mondială spunea că ar trebui alocaţi 20.000 de euro pe kilometru pe an, adică 300 de milioane de euro pe an pentru întreţinerea drumurilor din România. Anul acesta am la dispoziţie doar 45% din bugetul care mi-ar fi necesar să fac toate lucrările de întreţinere", a spus Dascălu.
El este şi reprezentant al Grupului de iniţiativă pentru restructurarea şi reprofesionalizarea CNADNR, care, alături de Sindicatul Naţional Profesional al Drumarilor din România, a organizat luni o conferinţă de presă cu scopul de a demasca neregulile din activitatea companiei de drumuri.
La rândul său, Alin Goga, consilier juridic în cadrul CNADNR şi reprezentant al Grupului de iniţiativă, susţine că anual se cheltuiesc ineficient zeci de milioane de euro pe studii de fezabilitate pentru proiecte care nu vor fi făcute niciodată.
Lipsesc şi specialiştii
Goga consideră că, deşi iniţial CNADNR a anunţat că vor fi daţi în folosinţă 70 de kilometri de autostradă în acest an, în realitate nu se vor finaliza mai mult de 50 de kilometri, din cauza lipsei de specialişti.
El a susţinut anterior, în cadrul aceleiaşi conferinţe, că toate autostrăzile din România sunt pline de gropi şi au aceleaşi probleme pe care le-a avut şi tronsonul Sibiu-Orăştie, care a fost demolat.
"Toate autostrăzile sunt şvaiţer, sunt ca Sibiu-Orăştie. Ne-am săturat să spunem tuturor miniştrilor şi prim-miniştrilor de aceste probleme. Există un raport al Direcţiei de calitate care arată că toate autostrăzile au mari probleme, au defecte majore de construcţie. Deşi le-am plătit, ele au avut probleme la recepţie şi nu au recepţie finală. Azi nu mai putem executa nici garanţiile. Constructorii ne lasă acum ca pe proşti, pentru că Narcis Neaga (fost director general al CNADNR — n. r.) şi alţi directori generali nu şi-au făcut treaba, iar Homor (Cătălin Homor, actualul director al companiei — n. r.) nu face decât să-i acopere", a precizat Goga.
La rândul său, Florin Dascălu, director de întreţinere în cadrul companiei, a susţinut că demolarea sectorului Sibiu-Orăştie a fost o greşeală, întrucât acel tronson ar fi putut fi consolidat şi fără demolare.
"Este o greşeală să demolezi 200 de metri de autostradă ca să vezi ce e în corpul autostrăzii. Nimeni nu face aşa ceva. Puteau fi făcute sondări pentru asta. Acel tronson putea foarte bine să fie consolidat, pentru că există soluţii tehnice pentru asta", a afirmat Dascălu.
Totodată, Florin Dascălu a subliniat şi lipsa de specialişti din cadrul CNADNR.
"Dintre cei 6.000 de angajaţi ai companiei, doar 169 de oameni sunt ingineri de drumuri, adică 3%. Marile centre universitare scot ingineri de drumuri, iar statul nu îi foloseşte. Dintre cei 49 de şefi de secţie, doar 29 sunt ingineri de drumuri, restul sunt absolvenţi de relaţii publice, jurişti, economişti. Sistematic, compania a fost condusă de neprofesionişti. Compania trebuie condusă de un inginer drumar, eu nu cred că în ţara asta nu se găseşte un inginer drumar", a mai spus Dascălu.
În replică, CNADNR a emis luni un comunicat în care susţine că această conferinţă de presă este o campanie mincinoasă la adresa activităţii sale, care îi afectează poziţia în raport cu parteneri contractuali.
"Având în vedere că CNADNR SA este într-un plin proces de reorganizare la nivelul managementului, care cuprinde o serie de măsuri organizatorice şi structurale, considerăm că este împotriva regulilor de bună funcţionare a oricărei companii publice sau private desfăşurarea unui atac mincinos menit să decredibilizeze compania. Această campanie mincinoasă afectează poziţia companiei în principal în toate raporturile juridice cu partenerii contractuali externi şi interni", se arată în comunicatul CNADNR.
