Asociaţia CORECT şi reprezentanţii industriei ospitalităţii - Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR), Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) şi Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi a Restaurantelor din România (HORA) trag un semnal de alarmă pe subiectul stabilirii metodologiilor de colectare a remuneraţiilor pentru drepturi de autor şi drepturi conexe de către asociatiile UPFR, CREDIDAM, DACIN SARA, UPFAR-ARGOA, UCMR-ADA şi ADPFR.
Industria HoReCa cere reformarea modului de calcul al remuneraţiilor şi reprezentativităţii organismelor de gestiune colectivă, cu accent pe transparenţă, echitate şi eficienţă. Miza este importantă - sumele uriaşe colectate de aceste organisme, de peste 65 de milioane de euro doar pe anul trecut, de la utilizatorii din România, în cea mai mare parte nici măcar nu ajung la titularii de drepturi - autorii, artiştii, producătorii şi regizorii a căror muncă este utilizată, sistemul funcţionând mai mult în beneficiul colectorilor decât în cel al creatorilor, iar orice încercare de transparentizare este blocată sistematic. Eforturile de actualizare a acestor metodologii intră într-o nouă etapă de stagnare în urma deciziei din 19 iunie 2024, când primul termen de judecată la Tribunalul Bucureşti a fost amânat cu patru luni, pe motivul imposibilităţii de a cita unul dintre organismele de gestiune colectivă, ADPFR, la unul dintre sediile cunoscute.
„Decizia recentă este o tactică deliberată de tergiversare, menită să menţină cât mai mult timp metodologiile vechi, neconforme cu legislaţia actuală şi cu hotărârile CJUE. Cele cinci organisme de gestiune colectivă, care încasează remuneraţiile în numele mai multor asociaţii ale titularilor drepturilor de autor şi drepturilor conexe, au creat un sistem paralel de taxare a antreprenorilor din România, în special a IMM-urilor, mai stufos şi mai greu de înţeles decât multe capitole din Codul Fiscal. Frustrarea antreprenorilor din HoReCa a ajuns la maximum cu aceste OGC-uri pe care legislaţia le-a transformat în portărei şi pe care nimeni nu le mai poate controla”, declară Horaţiu Valer Coldea, preşedinte al Asociaţiei CORECT.
Printre problemele care persistă de ani de zile, se numără:
1. Gestiune colectivă improprie: aplicarea gestiunii colective obligatorii în domenii unde legea prevede gestiune facultativă
2. Lipsa de proporţionalitate: ignorarea proporţiei reale de utilizare a repertoriilor în stabilirea remuneraţiilor
3. Tarife inechitabile: aplicarea aceloraşi tarife pentru unităţi de cazare de dimensiuni foarte diferite
4. Penalităţi excesive: menţinerea unor penalităţi mult peste limitele legale
5. Diferenţa enormă între valorile remuneraţiilor percepute în România şi cele încasate de organismele de gestiune colectivă din restul Europei.
În acest context, Consiliul Concurenţei a anunţat că desfăşoară o anchetă sectorială vizând organismele de gestiune colectivă din România, mai ales că există o mulţime de domenii în care tarifele nu au fost negociate ci impuse, încălcându-se legea română şi regulile de concurenţă prevăzute de articolele 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
Această investigaţie, considerată necesară de mult timp, poate aduce la lumină practicile care au menţinut acest sistem disfuncţional în detrimentul industriei şi creatorilor de conţinut. Cu un următor termen de judecată programat pentru octombrie 2024 şi ancheta Consiliului Concurenţei în desfăşurare, industria HoReCa şi comunitatea creativă ridică în discuţie publică nevoia urgentă pentru un sistem transparent, echitabil şi adaptat realităţilor secolului XXI de colectare a remuneraţiilor pentru drepturi de autor şi drepturi conexe.
Deşi etapele procedurale de negociere a unor noi metodologii au reînceput în octombrie 2023, problemele fundamentale şi discuţiile despre modul de calcul al remuneraţiilor şi reprezentativităţii organismelor de gestiune colectivă persistă de cel puţin 20 de ani, iar acestea vin cu o rezistenţă puternică la schimbare. În plus, modificările semnificative în legislaţie şi jurisprudenţă din ultimii ani au adus mai multă complexitate situaţiei.
„Schimbarea legislaţiei în 2019, 2022 şi deciziile recente ale Curţii Europene de Justiţie au creat premisele pentru o reformă faţă de care organismele de gestiune colectivă exercită rezistenţă şi depun eforturi de menţinere a status-quo-ului pentru sistemul învechit, netransparent şi inechitabil pe care îl aplică”, adaugă Horaţiu Valer Coldea.
Industria ospitalităţii susţine, pe această cale, o reformare atât de necesară şi urgentă, continuând bătălia juridică şi administrativă pentru că nu îşi poate permite să tolereze această stare de fapt, doar pentru un grup restrâns de interese al entităţilor UPFR, CREDIDAM, DACIN SARA, UPFAR-ARGOA, UCMR-ADA şi ADPFR.
