Deşi pare similar cu avansul accelerat al cotaţiilor mărfurilor din 2007-2008, actualul trend ascendent al preţurilor la alimente şi petrol nu are rădăcini în zona speculei şi nu se va termina într-o prăbuşire puternică a preţurilor, aşa cum s-a întâmplat acum doi ani. Cererea tot mai mare din ţările emergente, unde populaţia mănâncă mai mult şi mai bine, alături de fenomenele meteorologice nefavorabile agriculturii care se manifestă tot mai des şi de dobânzile scăzute creează o "furtună perfectă" care propulsează preţurile la mărfuri, agricole şi industriale, la noi maxime.
Cotaţiile cresc, de multe ori cu procentaje de două cifre, la toate sortimentele de mărfuri, de la porumb şi grâu la bumbac, cauciuc şi petrol.
"Situaţia era foarte diferită în 2008 (...) Ceea ce se întâmplă acum este mult mai generalizat", spune Chris Delgado, specialist pe agricultură la Banca Mondială.
Problema creează tensiuni în întreaga lume, nu numai în Orientul Mijlociu, notează AFP. În Indonezia, guvernul a suspendat accizele pe importurile de alimente cheie după ce inflaţia a ajuns în ianuarie la 7%. În Bolivia, zahărul este distribuit în raţii după o creştere de 64% a preţului.
Organizaţia pentru Hrană şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite a anunţat joia trecută că preţurile alimentelor au atins în ianuarie noi maxime record şi a avertizat că ar putea să apară probleme politice.
"Nu numai că există un risc, dar au avut loc deja revolte în unele părţi ale lumii din cauza creşterii preţurilor la hrană", a arătat şeful OHA, Jacques Diouf.
Iar situaţia nu este pe cale să se amelioreze, spun experţii.
"Cred că preţurile mărfurilor vor continua să crească. Este interesant că şi mărfurile care nu se tranzacţionează intens se scumpesc. Asta ne arată că trendul este bazat pe fundamente şi nu pe speculă", comentează economistul şef al băncii Standard Chartered, Gerard Lyons.
Creşterea din 2008 a afectat doar câteva mărfuri agricole şi petrolul şi a fost determinată în mare parte de speculă şi de decizii politice care au determinat unele guverne să-şi facă rezerve. De această dată însă problema este cererea tot mai mare din lumea emergentă, din ţări precum China, India, Rusia şi Brazilia, situaţie care face improbabilă inversarea trendului.
