La finele anului trecut, băncile din România adunau 14,6 milioane de conturi de depozit ale persoanelor fizice, dintre care doar 13,8 milioane garantate. Diferenţa de 800.000 de conturi negarantate reprezintă, în cea mai mare parte, depozite cu valori de peste 100.000 de euro
Românii preferă să economisească decât să se îndatoreze în următorul an
Criza economică nu a afectat în aceeaşi proporţie toţi românii. Ba chiar, unele persoane au avut, se pare, de câştigat. Potrivit datelor publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar(FGDB), la finele anului trecut, existau în băncile locale aproximativ 14,6 milioane de depozite ale persoanelor fizice dintre care doar 12,8 milioane garantate. Excluzând clienţii băncilor care nu sunt parte a FGDB(instituţii de credit de dimensiuni mici), cele 800.000 de conturi negarantate au valori de peste 100.000 de euro(pragul maxim până la care un depozit intră în schema de garantare). Prin comparaţie, în 2008, în plin boom economic, numărul depozitelor negarantate era de doar 600.000. Valoarea totală a depozitelor constituite de persoanele fizice a ajuns la 138 de miliarde de lei, cu 8 miliarde de lei mai mult decât la finele lui 2013.
Românul mediu economiseşte puţin peste 40 de euro lunar
Românii reuşesc să economisească lunar 41 de euro, iar 26% dintre aceştia îşi investesc economiile în aur sau alte metale preţioase, arată un barometru Erste Group privind posibilităţile de economisire în ţări din Europa Centrală şi de Est. Ungurii economisesc 49 de euro, în timp ce austriecii şi-au majorat cu 7 euro sumele destinate economiilor lunare, până la 188 de euro, potrivit barometrului.
Conturile de economii şi asigurările de viaţă rămân principalele produse de economisire, în condiţiile în care persoanele care economisesc consideră prioritare accesul facil la fonduri şi un risc scăzut.
„Austriecii şi slovacii sunt campionii economisirii pentru al doilea an consecutiv. Austriecii şi-au majorat sumele economisite lunar cu 7 euro (la 188 euro), iar slovacii economisesc mai mult cu 6 euro faţă de anul trecut (96 euro). Croaţii (60 euro), românii (41 euro) şi ungurii (49 euro) şi-au menţinut economiile la acelaşi nivel, în timp ce cehii (75 euro) şi sârbii (35 euro) şi-au redus sumele puse deoparte cu 6 euro şi, respectiv, 1 euro comparativ cu 2013”, arată analiza Erste.
Cu toate că majoritatea populaţiei din ECE a reuşit să-şi menţină economiile la un nivel stabil, aproximativ jumătate dintre români, unguri, slovaci şi croaţi nu sunt mulţumiţi de sumele puse deoparte. Cel mai mare grad de insatisfacţie este înregistrat în Serbia, unde aproape două treimi din locuitori afirmă că nu sunt prea mulţumiţi sau nu sunt satisfăcuţi deloc de sumele economisite.
Această situaţie are drept cauză „dobânzile reduse comparativ cu anii precedenţi şi nivelul inflaţiei care reduce semnificativ sumele puse deoparte”, arată Peter Bosek, preşedinte Retail Board Erste Group.
