WWF (World Wide Fund for Nature) România a obţinut acceptarea a 2000 ha de păduri virgine în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine - cea mai mare suprafaţă adăugată până acum de către o organizaţie non-guvernamentală. În aceste păduri, situate în judeţul Gorj, au fost identificaţi arbori cu vârste ce depăşesc 300 de ani. De acum înainte, aceşti codri se vor bucura de un regim de protecţie strictă, ce va exclude orice tip de tăiere.
În cadrul procesului de identificare a acestor păduri, WWF-România a colaborat cu reprezentanţii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva (RNP) din cadrul Direcţiei Silvice Mehedinţi, prin Ocolul Silvic Baia de Aramă. Aceste suprafeţe cuprind păduri de fag şi păduri de amestec de fag cu răşinoase. Prin includerea pădurilor în acest Catalog, aici nu se va mai putea interveni, decât în caz de ameninţare la adresa siguranţei naţionale.
În 2012, WWF a pus bazele legislaţiei care urma să protejeze pădurile virgine, printr-un ordin de ministru ce stabilea criteriile de identificare pentru aceste păduri. Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, creat în 2016, este ultimul pas necesar pentru a garanta protecţia acestor păduri.
Din 2013 până în prezent, WWF a evaluat pe teren peste 250.000 ha considerate potenţiale păduri virgine. Dintre acestea, peste 35.000 ha păduri virgine şi cvasivirgine au fost identificate, cartate şi securizate (peste 9.000 ha sunt deja incluse în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine), prin eforturile susţinute ale WWF (vezi raportul complet). Aceste păduri acoperă suprafeţe atât din proprietatea statului, cât şi proprietăţi private.
Alte trei trupuri de pădure identificate de WWF (Codrul Secular Şinca, Groşii Ţibleşului, Strâmbu-Băiuţ) au fost incluse pe lista Patrimoniului Cultural UNESCO; astfel, valoarea lor la nivel mondial a fost recunoscută.
„Pădurile virgine mai există în România datorită efortului susţinut al unor specialişti care au înţeles că patrimoniul forestier al unei ţări trebuie să deţină şi astfel de nestemate. Datoria noastră este să ne asigurăm că aceste ecosisteme, care ne diferenţiază în sens pozitiv de multe ţări pe care le considerăm superioare, vor exista şi în viitor. Pădurile virgine nu înseamnă că suntem incapabili să exploatăm lemnul din zonele înalte ale munţilor”, spune Radu Melu, Coordonator programe forestiere la WWF-România.
Pădurile virgine, adevărate laboratoare ştiinţifice
Pădurile virgine şi cvasivirgine, denumite şi păduri seculare cu structuri primare, sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas în Europa. Acestea s-au format fără o influenţă umană semnificativă, ca rezultat al unei îndelungate evoluţii naturale. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare ştiinţifice care ne vor ajuta să înţelegem, printr-o lecţie vie, dar şi să păstrăm tainele universului pădurii.
În plus, aceste păduri au un rol esenţial în păstrarea identităţii culturale a comunităţilor locale. În Munţii Carpaţi se poate vorbi despre o „civilizaţie a lemnului” - istoria, filozofia de viaţă, cultura şi tradiţiile comunităţilor locale din aceste zone sunt atât de strâns legate de pădurea care le adăposteşte încât cele două concepte nu pot fi separate. Numai pătrunzând misterele acestor păduri naturale care odinioară acopereau marea majoritate a teritoriilor vom putea înţelege care a fost sursa de inspiraţie, materie şi energie în viaţa comunităţilor locale, de-a lungul istoriei.
