Robotul Curiosity al NASA, care a ajuns la 5 august pe Marte, a înregistrat temperaturi mai mari de zero grade Celsius în craterul Gale, ale cărui peisaje „se aseamănă cu (statul american) Arizona”, au anunţat responsabilii programului spaţial, informează France Presse.
John Grotzinger, expert în cadrul misiunii Institutului de Tehnologie din California (Caltech), la Pasadena, a salutat, vinerea trecută, într-o conferinţă de presă, faptul că oamenii de ştiinţă dispun din nou, prin intermediul Curiosity, de o staţie meteo pe Marte.
"Pot să vă spun că temperatura maximă de ieri, la suprafaţa (planetei) Marte în apropiere de robot, era de peste" zero grade Celsius, a declarat Grotzinger, precizând că valoarea exactă a fost de „276 grade Kelvin” (2,85 grade Celsius).
"Este un moment extrem de important pentru ştiinţă, deoarece ultima staţie meteo de lungă durată pe Marte datează din urmă cu 30 de ani", când Viking 1 a încetat să mai comunice cu Terra, a adăugat el.
John Grotzinger a prezentat de asemenea patru noi fotografii, într-una din ele putându-se vedea clar diferitele straturi de roci ale colinelor de culoare ocru situate la poalele muntelui Sharp, pe care va trebui să urce Curiosity în timpul misiunii sale de doi ani.
"Marginea craterului (Gale) seamănă puţin cu deşertul Mojave (din California) şi, acum, ceea ce vedeţi seamănă cu regiunea Four Corners (intersecţia statelor Colorado, Arizona, Utah şi New Mexico) sau cu Sedona, în Arizona, unde aveţi aceste coline şi aceste platouri", a precizat expertul citat.
"Ar trebui să existe minerale hidrate în toate aceste straturi", a adăugat el. Oamenii de ştiinţă consideră că regiunea craterului Gale a avut apă în trecut şi că formaţiunile geologice vechi ale muntelui Sharp ar putea conserva urme de viaţă anterioare.
Grotzinger a precizat de asemenea că robotul Curiosity ar putea testa săptămâna viitoare primele sale mişcări de roţi.
El a mai anunţat că prima destinaţie a robotului va fi în cele din urmă o zonă denumită Glenelg, „la joncţiunea a trei situri geologice interesante”. Această zonă este în direcţia opusă muntelui Sharp, însă rămâne „adevăratul obiectiv”, a dat asigurări Grotzinger.
Robotul ar urma să înainteze „două-trei săptămâni” pentru a ajunge la Glenelg, însă expertul nu a exclus ideea de a se opri pe drum dacă robotul va găsi „exemple interesante de roci”.
Pe termen mai lung, „spre sfârşitul anului, cred că va trebui să ne îndreptăm privirea în direcţia muntelui Sharp”, a afirmat el. Noi poze cu muntele, mai clare, urmează să fie disponibile „în una sau două săptămâni”, a adăugat el.
Curiosity este cel mai modern robot trimis pe Marte de NASA, care a cheltuit 2,5 miliarde de dolari pentru această misiune.
