La 1 iulie 1946 americanii efectuau primul test nuclear pe atolul Bikini din Pacificul de Sud. Patru zile mai târziu, un inginer francez, Louis Reard, dezvăluia la Paris un obiect vestimentar "exploziv", căruia i-a dat numele acestei mici insule, relatează AFP.
"Bikini: o bombă anatomică", suna sloganul acestor două bucăţi mici de material vândute într-un ambalaj nu mai mare decât o cutie mare de chibrit.
Inginer auto a cărui familie deţinea un magazin de lenjerie, Louis Reard a ales piscina Molitor din centrul Parisului pentru a-şi prezenta creaţia la 5 iulie 1946. O defilare aniversară prezentând acest model istoric, dar şi alte piese rare de costume de baie, din 1890 până în 1970, a avut loc anul acesta la aceeaşi piscină, capodoperă a arhitecturii „art deco”.
În urmă cu aproape 70 de ani, Louis Réard nu a putut găsi un model profesionist pentru a purta sumara piesă vestimentară, a cărei prezentare oficială a fost făcută de Micheline Bernardini, de 19 ani, stripteuză la Cazinoul din Paris. Şi asta, deoarece costumul cu pricina, care a ţinut prima pagină a ziarelor din lumea întreagă, a stârnit foarte rapid un amplu scandal.
În Europa, sub presiunea bisericii catolice, guvernele italian, spaniol şi belgian au interzis vânzarea bikinilor. În Franţa, în mod curios, a fost autorizat pe plajele Mediteranei, dar interzis pe cele ale Atlanticului.
"Apariţia bikinilor este un eveniment în istoria modei, deoarece arată pentru prima dată ceea ce femeile nu îndrăzneau să arate până atunci, buricul. Aceasta este adevărata revoluţie", explică pentru AFP Ghislaine Rayer, care deţine una dintre cele mai mari colecţii de costume de baie de epocă din lume, cu aproape 5.000 de piese.
Trebuie spus că, în afară de buric, bikini purtând semnătura lui Reard lasă la vedere şi fesele, ceea ce-i face pe unii să spună că inginerul a inventat şi şnurul.
După prezentarea furtunoasă din 5 iulie 1946, o altă bombă explodează în 1953, tot în Franţa, în timpul Festivalului de film de la Cannes: este vorba de Brigitte Bardot, care i-a panicat pe fotografi pozând în bikini de culoare albă cu flori pe plaja din Carlton.
"Ea este cea care va face din bikini o piesă emblematică. Purtându-l, ea face acest costum să intre în mitul Bardot", explică pentru AFP Marie-Laure Bellon, organizator al Mode City, expoziţie internaţională de lenjerie şi costume de baie deschisă de sâmbătă până luni la Paris. După încetarea scandalului, bikiniul se 'democratizează', femeile doresc din ce în ce mai mult să-şi arate corpul, să se bronzeze, adaugă aceasta.
În anii 1960, costumul de baie devine o necesitate şi popularitatea lui este întărită de apariţii în filme. Una dintre cele mai memorabile este cea a Ursueli Andress care iese din apa oceanului cu două scoici, într-o faimoasă scenă din filmul 'Dr. No' în 1962.
Va dura, totuşi, până în 1970, ca femeile să se emancipeze şi să-şi ardă sutienele în public, pentru ca apoi bikini aşa cum a fost conceput de creatorul său să reapară, definitiv de această dată, după cum subliniază Ghislaine Rayer.
