Cercetătorii cred că au reuşit să întocmească un portret robot al primei flori de pe planetă: era hermafrodită şi organele sale care semănau cu nişte petale erau organizate în cercuri concentrice, potrivit unui studiu publicat recent, relatează AFP.
"Este prima dată când arătăm" că strămoaşa tuturor florilor poseda şi organe femeieşti (pistile) şi masculine (stamine) chiar dacă, pentru botanişti "asta nu ar trebui să reprezinte o surpriză", a declarat pentru AFP Hervé Sauquet, principalul autor şi coordonator al acestui studiu.
Plantele cu flori (Angiosperme) au apărut în urmă cu numai 140 de milioane de ani, în timpul erei dinozaurilor (dispăruţi în urmă cu circa 66 de milioane de ani). Ele au cunoscut de atunci o diversificare spectaculoasă şi numără peste 300.000 de specii. Ele reprezintă 90% dintre plantele actuale.
Majoritatea florilor actuale sunt hermafrodite, însă un procentaj care nu poate fi neglijat sunt unisexuate. Iar chestiunea modului de reproducere al primei flori de pe planetă nu fusese încă tranşată.
"Dovedim o dată pentru totdeauna că această floare ancestrală era bisexuată", a mai spus Hervé Sauquet, din cadrul Laboratorului Ecologie, Sistematică, Evoluţie, de la Universitatea Paris-Sud.
Publicat în Nature Communications, studiul a mobilizat o echipă de 36 de cercetători din 13 ţări.
Proiectul "eFlower" a combinat datele privind structura florală a speciilor actuale şi a realizat arborele evolutiv complet al plantelor cu flori, construit plecând de la informaţii genetice de la diferite specii.
Au fost necesari şase ani de lucru pentru a ajunge la aceste rezultate, etapa cea mai lungă constând în compilarea datelor, precizează Hervé Sauquet.
Echipa a prelevat eşantioane de la 800 de specii din cele 300.000 existente.
Prima floare a apărut "probabil într-un mic arbore sau un tufiş", susţine botanistul.
Studiul a permis să se stabilească că piesele sterile de la floarea ancestrală erau cel mai probabil de un singur tip (tepale), ca în cazul lalelei. Nu exista diferenţiere între sepale şi petale.
Acesta a mai demonstrat că organele primei flori erau probabil aranjate în trei sau patru cercuri concentrice şi nu în spirale, cum s-a presupus vreme îndelungată. Fiecare cerc ar fi fost compus din trei piese la bază.
"Aceste rezultate repun în discuţie aproape tot ce a fost gândit şi predat privind evoluţia florilor până în prezent", consideră Jürg Schonenberger, din cadrul Universităţii din Viena, care a coordonat şi el studiul.
