Două săptămâni în care temperaturile din regiunea arctică au crescut au fost suficiente pentru a determina formarea unui lac acvamarin în zonă, spun oamenii de ştiinţă. Specialiştii de la National Snow and Ice Data Centre au declarat că temperaturile din oceanul Arctic, de la începutul lumii iulie, au fost cu trei grade Celsius mai mari decât media anuală.
De obicei, iulie este luna în care se produc cele mai rapide topiri în Arctic. Însă, acum, specialiştii susţin că stratul de gheaţă va fi afectat şi de un ciclon care se formează în acea regiune. Mai mult, experţii estimează că ciclonul va aduce vânturi care vor circula cu 75-100km/h. Anul trecut, în august, un sistem similar s-a dezvoltat în regiune şi a distrus 800.000 de kilometri de gheaţă. Tot anul trecut, pe 16 septembrie, s-a înregistrat şi cel mai mic nivel al stratului de gheaţă, observat din anii `70, de când sateliţii au început să monitorizeze zona, până astăzi. Totuşi, oamenii de ştiinţă au păreri împărţite în ceea ce priveşte urmările pe care le va avea acest fenomen. „Am văzut acumulări mai mari de atât. Din cauză că folosim lentile cu unghi larg acumularea pare mult mai mare decât este în realitate” susţine James Morison, de la North Pole Environmental Observatory. De asemenea, Morison a indicat şi că o altă cameră aşezată la 100 de metri depărtare arată că gheaţa este intactă.
În aceeaşi ordine de idei, săptămâna trecută, o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Bristol au declarat că informaţiile pe termen lung privind topirea de la pol sunt prea slabe pentru a sugera că scăderea alarmantă este permanentă sau cauzată de oameni. În timpul studiilor, oamenii de ştiinţă au comparat măsurătorile pe care le-au realizat sateliţii asupra gheţarilor din Greenland şi Antarctica într-o încercare de a determina dacă topirea este parte a unei tendinţe de accelerare în subţierea gheţii şi creşterea nivelului mărilor. Deşi rezultatele studiului au indicat că anual, în regiunile arctică şi antarctică, se înregistrează pierderea a 300 de miliarde de tone de gheaţă pe an, specialiştii au explicat că există posibilitatea ca fenomenul să fie determinat de un proces natural.
