Dacă îţi place aventura şi nu te sperie situaţiile extreme, atunci pachetul turistic oferit de National Geographic Channel este perfect pentru tine. Ca turist spaţial modern, trebuie să fii pregătit pentru climate drastice, care trec de la 450 de grade Celsius la soare la -170 de grade Celsius la umbră, gravitaţie zdrobitoare, smog acid şi radiaţii nimicitoare. Iar imaginile ce ţi se vor desfăşura înaintea ochilor, de la pata roşie de pe Jupiter la inelele strălucitoare ale lui Saturn, sunt pur şi simplu... nepământeşti. Lansează-te în spaţiu şi ia neapărat cu tine „Ghidul de călătorie în cosmos”, ca să afli ce să pui în bagaj, ce planete din sistemul solar oferă cele mai interesante locuri de vizitat şi unde îţi poţi parca astromobilul.
Noul serial National Geographic Channel, „Ghid de călătorie în cosmos”, ajunge în premieră în casa ta din 13 februarie, în fiecare duminică, de la ora 20.00, şi te invită să laşi toate cele pământeşti deoparte pentru o călătorie uluitoare pe planetele din sistemul nostru solar. Fiecare episod de o oră cuprinde imagini fascinante ale fiecărei planete, inclusiv fotografii extrem de detaliate captate de telescoapele ultra high-tech de azi. Animaţia computerizată avansată elimină distanţa dintre noi şi aceste lumi îndepărtate, permiţându-ne să descoperim misterele vecinilor noştri spaţiali.
Revenim apoi pe Terra, unde îi însoţim pe experţii NASA în medii extreme precum desertul Atacama din Chile sau pe vulcanii din Hawaii, locuri care le oferă cercetătorilor informaţii preţioase despre cum ar arăta o excursie pe unul din vecinii noştri planetari. Află, de asemenea, despre următoarea generaţie de sonde spaţiale, pregătite pentru viitoare misiuni ce vor aduce un pic mai aproape de realitate visul călătoriilor interplanetare.
Marte - duminică, 13 februarie, ora 20.00
Pornim către planeta roşie unde găsim vulcani uriaşi, canioane enorme şi soare constant. Aici, vizitatorul se poate bucura de un mediu cu gravitaţie redusă ce-i conferă abilitaţi extraordinare de sărit, de-a lungul unui teren stâncos, mult asemănător celui de pe Pământ. Singurele dezavantaje? O atmosferă complet irespirabilă şi temperaturi de miez de iarnă în Antarctica. Conform dovezilor, climatul lui Marte s-a modificat de mai multe ori. Oare ar putea acest vecin al nostru să ne ofere informaţii despre cum să protejăm propria noastră lume?
Călătorim apoi în deşertul Atacama din Chile, unde cercetătorii testează diferite tehnici de descoperire a vieţii în condiţii extrem de uscate.
De asemenea, află cum ar fi prima misiune umană pe Marte şi descoperă de ce oamenii de ştiinţă cred că prima gheaţă ce va atinge praful planetei va aparţine unui contemporan.
Jupiter - duminică, 20 februarie, ora 20.00
Pe Jupiter, totul este supradimensionat. Planeta însăşi este un gigant mai mare decât toate celelalte planete din sistemul solar la un loc. Cu ”ochiul” său roşu şi tulbure - reprezentând o furtună de două ori mai mare decât Pământul care nu s-a domolit de mai bine de 300 de ani - şi cu câmpul său magnetic uriaş, planeta Jupiter a făcut o impresie deosebită atunci când sondele Voyager au trecut pe lângă ea în 1979. Dar călătorii sunt sfătuiţi să fie prudenţi. Radiaţiile provenite de la particulele cu energie înaltă din jurul planetei sunt suficiente pentru a ucide, iar temperatura şi presiunea din atmosfera planetei pot zdrobi o maşină mică, reducând-o la dimensiunea unei cutii de conservă. Pătrundem dincolo de nori şi descoperim secretul ciudat al planetei: Jupiter este mai degrabă precum o stea în compunere. Descoperă ce dezvăluie telescoapele sofisticate despre lunile din regatul extraordinar al lui Jupiter, de la satelitul Io, o lume dinamică din foc şi sulf, la luna Europa, unde un ocean cald şi sărat se ascunde sub suprafaţă. Aruncăm o privire şi asupra lui Juno, o nouă sondă ce urmează a fi lansată în 2011, cu ajutorul căreia cercetătorii speră să obţină un tablou şi mai clar al acestei lumi ciudate.
Saturn - duminică, 27 februarie, ora 20.00
De pe Pământ, inelele lui Saturn par solide, constituite dintr-o bucată, dar ele sunt, de fapt, formate din bucăţi de rocă şi gheaţă. Sunt absolut spectaculoase, însă navigarea în jurul lor - şi în jurul celor peste 60 de luni ale planetei - ar fi un coşmar pentru bravul călător. Impresionanta tehnologie CGI ne ajută să realizăm un tur la suprafaţa acestui gigant gazos, despre care cercetătorii teoretizează că ar fi acoperit cu un strat de hidrogen metalic lichid. Dacă ai putea rezista în faţă vânturilor năprasnice de pe Saturn, ai fi răsplătit cu un impresionant spectacol de lumini creat de aurorele sale.
Venus şi Mercur - duminică, 6 martie, ora 20.00
Mercur şi Venus reprezintă ”zona fierbinte” a sistemului solar. Temperaturile pe micuţa planeta Mercur pot atinge 450 de grade Celsius. Iar pe Venus sunt suficient de mari încât să se topească plumbul. Pregăteşte-te să fii impresionat de Mercur, unde partea însorită a planetei oferă un spectacol uluitor al flăcărilor solare, în timp ce obţii şi mult doritul bronz. Însă, dacă eşti tentat şi de partea întunecată a planetei, ia cu tine haine groase, pentru că temperaturile acolo scad vertiginos până la minus 170 de grade Celsius. Îndepărtându-ne de Soare, întâlnim planeta Venus, cel mai apropiat vecin al nostru. Răvăşită de un climat haotic, o vizită pe această planetă ar însemna pătrunderea într-o atmosferă unde smogul acid distruge metal pur. Ne îndreptăm către un vulcan hawaiian, unde cercetătorii speră să obţină date despre mediile extrem de fierbinţi şi neprimitoare ale vecinilor noştri planetari. Află şi despre costumul special creat să reziste condiţiilor meteo venusiene.
Neptun şi Uranus - duminică, 13 martie, ora 20.00
Aventurează-te către zona îngheţată a sistemului solar ca să descoperi secretele a două lumi obscure. Uranus, un gigant gazos îngheţat, cu o atmosferă compusă dintr-un cocktail de hidrogen, heliu şi metan, este atât de îndepărtată de soare încât sunt necesari 84 de ani pământeşti ca să-şi realizeze orbita în jurul soarelui. Neptun, vecinul său de un albastru vibrant, are nevoie de aproape două ori mai mult pentru orbita sa. Este oare posibil să navighezi pe o mare neptuniană? Cu ajutorul telescoapelor mai mari şi mai eficiente de azi, singuraticii noştri vecini pot fi mai lesne studiaţi. Admiră noile fotografii impresionante ale celor două planete şi descoperă ce ar însemna să le vezi în realitate.
Pluto şi mai departe - duminică, 20 martie, ora 20.00
Pluto este atât de departe de Pământ încât apare ca un simplu punctuleţ de lumină pe telescoapele puternice. Mai mică decât propria noastră lună, nu a primit niciodată nici măcar o vizită de pe Pământ. Nu ştim cum arată. Iar recent astronomii au decis că nu se califică nici măcar pentru statutul de planetă. Dar Pluto nu este singur şi neiubit. Cuprins într-un dans gravitaţional cu cea mai mare lună a sa, Charon, acest avanpost îngheţat este pur şi simplu primul corp descoperit dintr-un roi nevăzut de lumi de gheaţă. Dar e posibil ca gheaţa de acolo să fi fost sursa apei de pe Pământ? Află ce ar însemna pentru oameni să călătorească spre frontierele necunoscute ale ”cartierului” nostru solar şi ce cred cercetătorii NASA că vom găsi când ajungem acolo. Pătrundem apoi în camera de control, unde cercetătorii lucrează cu primul aparat spaţial care va vizita Pluto, sonda New Horizons, programată să ajungă la destinaţie în 2015.
