ChatGPT este un robot digital şi conversaţional disponibil online de la sfârşitul lunii noiembrie. Acest program de inteligenţă artificială, care a fost dezvoltat de start-up-ul californian Open AI, face furori. Este capabil să producă o varietate de texte la cererea utilizatorilor de internet, indiferent de subiect, sau să răspundă în scris la orice întrebare într-un mod destul de convingător.
Pentru a realiza ceea ce pare a fi o revoluţie tehnologică, echipa a trebuit să-şi antreneze şi să-şi „hrănească” programul luni de zile cu nu mai puţin de 500 de miliarde de texte din cărţi, enciclopedii şi informaţii de pe web.
În timp ce utilizatorii de internet sunt captivaţi de performanţa programului, Jean-Gabriel Ganascia, profesor la laboratorul de calculatoare al Universităţii Pierre-et-Marie Curie şi cercetător în inteligenţa artificială, consideră că ChatGPT este cu siguranţă o revoluţie comparabilă cu apariţia computerului, dar că acest software extrem de elaborat prezintă totuşi anumite riscuri pentru utilizatorii de internet: „Concret, aceste dispozitive automate de generare de text pot fi folosite pentru înşelăciune. Elevii îl pot folosi pentru a-i face pe oameni să creadă că au rezolvat o temă sau chiar companiile de dezinformare şi propagandă îl pot folosi pe internet şi reţelele sociale.”
De exemplu, una dintre primele reclame care prezintă beneficiile Chabots a fost că puteţi comanda pizza la domiciliu. Un serviciu care la prima vedere pare foarte util internauţilor, dar demonstrează şi intenţia marilor jucători digitali de a domina piaţa locală de catering, hotărând, de exemplu, care restaurante sunt autorizate să livreze pizza.
Şi deşi ChatGPT nu oferă toate răspunsurile, ceea ce face imposibilă verificarea fiabilităţii acestora, programul a fost adoptat de mulţi studenţi şi elevi. Practici de înşelăciune care nu îl îngrijorează, peste măsură, pe Guillaume Leboucher, creatorul „Fundaţiei IA pentru şcoală” (Franţa), care recomandă cadrelor didactice să consolideze utilizarea acestor instrumente digitale în instituţiile şcolare. „ChatGPT este un program de conversaţie grozav, este şi un nou motor de căutare de a doua generaţie pentru găsirea de informaţii pe internet folosind limbajul natural. Acest dispozitiv are potenţialul de a schimba radical relaţia noastră cu inteligenţa artificială în fiecare zi.”
Compania care a creat ChatGPT specifică pe site-ul său că programul său conversaţional poate genera „informaţii incorecte” sau conţinut „părtinitor”. ChatGPT afirmă adesea neadevăruri în texte scrise impecabil, precizează Thierry de Vulpillieres, co-fondator şi preşedinte al EvidenceB. Acest tânăr film francez dezvoltă programe de inteligenţă artificială pentru a lupta împotriva abandonului şcolar, cum ar fi Adaptiv'Math, un asistent didactic inteligent. El afirmă că „observăm de multă vreme comportamentul discriminator al soft-ului faţa de fetele de la cursurile de matematică, în timp ce neuroştiinţele ne-au arătat că toate creierele umane, fete sau băieţi, sunt identice şi înzestrate natural la această materie”. În cele din urmă, roboţii conversaţionali pot întări şi prejudecăţile în societatea noastră, deoarece sunt capabili să le demaşte şi să le corecteze. Relaţia cu inteligenţa artificilă devine complicată când vrei un împrumut bancar sau când îţi prejudiciază succesul la un examen.
Microsoft investeşte aproximativ 10 miliarde de euro în compania OpenAI. Şi cu acest robot conversaţional, firma americană ar putea concura cu marele motor de căutare Google. Microsoft intenţionează să integreze ChatGPT în Word sau Outlook pentru a genera răspunsuri automate la e-mailurile sale.
Celelalte firme americane nu sunt excluse. De la Meta la Google, toţi giganţii Tech anunţă că lansează la rândul lor programe de inteligenţă artificială pentru publicul larg, precum generatoare de text, dar şi imagini, sunete sau chiar videoclipuri. „Nu am văzut încă nimic”, spun majoritatea cercetătorilor în ştiinţa digitală care spun că secolul XXI va fi într-adevăr domnia inteligenţei artificiale.
