Furnicile, capabile să producă în mod natural substanţe care omoară germenii, precum bacteriile sau ciupercile, reprezintă o sursă potenţială pentru realizarea de noi medicamente pentru tratarea infecţiilor umane, au subliniat oamenii de ştiinţă în cadrul unui studiu recent, relatat de AFP.
În faţa "creşterii riscului de agenţi patogeni rezistenţi la antibiotice care infectează anual circa două milioane de persoane în Statele Unite ale Americii", cercetarea asupra modului în care insectele sociale luptă împotriva agenţilor patogeni ar putea furniza indicii pentru reducerea acestei rezistenţe la tratamente, au explicat cercetătorii într-un articol publicat miercuri în revista Royal Society Open Science.
Douăsprezece dintre cele douăzeci de specii de furnici testate deţin proprietăţi antimicrobiene de grade diferite, se notează în lucrare.
În ciuda aşteptările cercetătorilor, cele mai numeroase colonii şi cele mai mari furnici, cele lucrătoare, nu au demonstrat o capacitate de producţie de substanţe antimicrobiene mai puternice sau în cantităţi mai mari. De altfel, potrivit studiului, "două dintre speciile care au prezentat cea mai puternică activitate antimicrobiană se numără printre cele mai mici furnici testate (Monomorium minimum şi Solenopsis molesta).
Pe de altă parte, opt specii de furnici nu păreau să producă antibiotice sau alte substanţe eficace împotriva bacteriei utilizată în acest studiu, în general nepatogenă, un stafilococ (Staphylococcus epidermidis), care se întâlneşte pe piele.
Rezistenţa antimicrobiană este o situaţie de urgenţă globală
"Aceste rezultate sugerează că furnicile ar putea reprezenta o sursă viitoare de noi antibiotice pentru lupta contra afecţiunilor umane", a declarat Clint Penick, profesor asistent la Universitatea de Stat din Arizona şi autor principal al cercetării.
"Una dintre speciile pe care le-am examinat, furnica Solenopsis molesta, a manifestat cel mai puternic efect antibiotic dintre cele testate" şi până în prezent nimeni nu a demonstrat că ea utilizează antimicrobieni, a declarat Adrian Smith din cadrul Universităţii Raleigh din Carolina de Nord, coautor al articolului.
Cercetătorii atrag atenţia că acesta nu este decât un "prim pas" în demersul pentru identificarea furnicilor care deţin cel mai mare potenţial fiind necesare multe alte studii pentru identificarea substanţelor cu efect antibiotic astfel încât acestea să poată fi exploatate.
De asemenea, cercetătorii consideră că trebuie explorate mai bine strategiile alternative antimicrobiene pe care le folosesc furnicile pentru a se proteja de agenţii patogeni.
În plus, este necesară aprofundarea modului în care insectele sociale pot controla agenţii patogeni pe o perioadă lungă fără a crea rezistenţă, în timp ce medicamentele antibiotice tind să îşi piardă în timp eficacitatea.
"Rezistenţa antimicrobiană este o situaţie de urgenţă globală în domeniul sănătăţii, ce pune în pericol progresul medicinei moderne", conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Recent, cercetătorii au demonstrat în jurnalul Chemical Science că o specie de furnici africane (Tetraponera penzigi) produce un fel de mucegai a cărui acţiune antibiotică eficace a fost demonstrată în laborator asupra bacteriilor rezistente la tratamentul (meticilină, vancomicină) utilizat în cazul infecţiilor umane.
