Un proiect ambiţios de secvenţiere genetică, PathoMap, a reuşit descoperirea a peste 15.000 de forme de viaţă microscopice în New York. Jumătate dintre acestea sunt bacterii, dar secvenţirea ADN a demonstrat că foarte multe specii sunt necunoscute. În cadrul proiectului, cercetătorii de la Weill Cornell Medical College au preluat mostre de pe băncile, barierele şi aparatele din 466 de staţii de metrou, fiind identificate în total 15.152 de forme de viaţă microscopice. Jumătate dintre aceste bacterii nu au putut fi însă identificate, pentru că baza de date genetică este încă suficient dezvoltată. De exemplu, dacă un cercetător nu ar cunoaşte secvenţierea ADN a unui gândac de bucătărie, nu ar avea cum să identifice corect mostra de ADN care provine de la această insectă.
Interesant este însă că la metroul din New York au fost descoperite mostre de ADN non-microbian. De exemplu, a fost identificat ADN-ul unui castravete. Este posibil însă să fi fost vorba de o altă plantă, care a fost trecută de programul calculatorului sub termenul generic de castravete, deşi este vorba de altă specie.
Ciudăţeniile rezultate din acest proiect nu se opresc însă aici. Au apăut multe identificări greşite, ale unor specii care nu au cum să existe la metroul din New York: diavolul tasmanian, iakul din Himalaya şi musculiţa de fructe mediteraneană.
Dincolo de aceste probleme, proiectele care au menirea să identifice microbiomul dintr-un oraş sunt foarte importante. Datorită lor, cercetătorii pot să afle cum circulă agenţii patogeni.
