Recent, Asociaţia Americană de Psihiatrie (A.P.A) a nominalizat noi forme de dependenţă pentru a fi introduse în ediţia a V-a DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), printre care şi dependenţa de internet, în special de reţelele de socializare.
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, dacă este folosit în mod echilibrat, Facebook oferă nenumărate avantaje pentru oameni, precum: interacţiune, distracţie, comunicare pe diverse teme de interes, cunoaşterea unor persoane noi, menţinerea la curent cu noutăţiile şi evenimentele din zona ta de interes, anunţarea persoanelor interesate despre activitatea şi evenimentele organizate de tine, întâlniri de grup etc.
Cu toate acestea, dacă se trece un anumit prag al utilizării, Facebook poate crea o dependenţă destul de serioasă, care va atrage după sine alte efecte negative.
“Pe lângă multiplele avantaje ale sale, reţelele de socializare sunt însă şi o mare problemă pentru cei care investesc foarte mult timp în ele. Utilizarea în exces şi fără o triere minimă a persoanelor cu care comunicăm, poate afecta aptitudinile non-verbale, ca de exemplu menţinerea contactului vizual în timpul unei conversaţii, coordonarea limbajului verbal cu cel nonverbal şi paraverbal. De asemenea, dependenţa de Facebook poate declanşa o nevoie de satisfacţie imediată şi evident apariţia frustrării atunci când aceasta lipseşte, acumulare de frustrări atunci când utilizatorul nu poate folosi site-ul zilnic, scăderea stimei de sine atunci când postările sale nu sunt citite, nu primesc aprecieri (like-uri), scăderea capacităţii de concentrare, deconectarea treptată de lumea reală, degradarea relaţiilor de familie, distrugerea carierei sau chiar ruinarea financiară, izolarea socială, interpretarea greşită a relaţiilor interumane, dificultăţi de relaţionare etc.”, declară psihologul.
Mai mult, dependenţa de Facebook poate conduce, în cazuri extreme, la tulburări psihice, hărţuire psihică, morală, sexuală, afectarea imaginii publice, profesionale, personale, vulnerabilitate în faţa spargătorilor de locuinţe, violatorilor sau chiar pedofililor.
Cum ne triem “prietenii virtuali” pe Facebook
Specialistul este de părere că pot fi evitate cazurile extreme atâta timp cât avem un control asupra listei de prieteni, care să fie cunoscuţi şi în viaţa reală. Dacă totuşi ne dorim să ne facem noi prieteni în mediul virtual, atunci psihologul Laura Maria Cojocaru ne recomandă să acceptăm în lista de prieteni doar persoane cu profil complet, cu poză, cu date de contact verificabile, întrucât s-a sesizat un număr tot mai mare de conturi false pe Facebook, create din varii motive: marketing, hărţuire, şantaj, spionare etc.
“Le recomand utilizatorilor de Facebook să nu-şi dea întâlnire cu persoane cunoscute pe astfel de reţele decât în locuri publice şi dacă au un minim de siguranţă că ştiu cine este şi unde să găsească acea persoană în cazuri extreme. De asemenea, tinerele, în special, trebuie să aibă mare grijă la cei care se dau drept terapeuţi de orice fel. Orice persoană care vrea să ajute cu adevărat, spune cine este. Dacă se ascunde în spatele unei poze impersonale şi oferă tot felul de avantaje, sunt toate şansele să vrea să inducă în eroare diverse persoane pentru a obţine cu totul altceva. Dacă vrei să ajuţi cu adevărat, nu ai nimic de ascuns şi oferi transparenţa cuvenită”, conchide psihologul.
