Postul Paştelui este cel mai lung şi aspru dintre cele patru posturi importante din an. Paştele ortodox, în anul 2022, este pe data de 24 aprilie, în timp ce Paştele catolic pică pe 17 aprilie. Astfel, Postul Paştelui la ortodocşi va începe pe 7 martie şi se încheie pe 23 aprilie, potrivit calendarului ortodox. Pe când, la catolici, Postul Mare se ţine de pe 28 februarie până pe 16 aprilie.
Totodată, în funcţie de data la care este sărbătorit Paştele, sunt fixate Floriile şi Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.
Sărbătoarea Floriilor ortodoxe 2022, vor avea loc duminică, 17 aprilie, iar Floriile catolice 2022 vor fi în ziua de duminică, 10 aprilie.
Postul Sfintelor Paști - felul postirii
În primele secole, unele persoane posteau doar în Vinerea Patimilor, altele două zile înainte de Paşti, alţii o săptămână, în vreme ce unii posteau opt saptamani.
La sfarsitul secolului al III lea, Postul Sfintelor Paşti a fost împărţit în postul prepascal (Postul Paresimilor) care ţinea pănă la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, adică din Duminica Floriilor pănă la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durata acestui post să fie de şapte săptămâni, durată prezentă şi astăzi, notează crestinortodox.ro.
"Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seara (odinioară până dupa săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cadea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Sfinţii 40 de mucenici, Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri, precum şi în ziua Sfântului Gheorghe, iar după unii şi in Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin)" - Părintele Prof. Dr. Ene Branişte - (Liturgica Generală, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993).
