În opinia autorilor acestui studiu, fermierii din epoca de piatră cultivau cereale nu atât pentru a-şi asigura hrana zilnică, cât pentru a se binedispune, transformând grăunţele în bere. Dovezile care atestă faptul că oamenii acelor vremuri depuneau eforturi considerabile pentru a obţine acele grăunţe şi faptul că petrecerile reprezentau evenimente majore pentru comunităţile umane din epoca de piatră vin în sprijinul teoriei potrivit căreia grăunţele de cererale erau adeseori transformate în bere, a explicat arheologul Brian Hayden de la Simon Fraser University din Canada, autorul studiului. "Berea este un element sacru în cele mai multe dintre societăţile tradiţionale", a declarat Brian Hayden.
Agricultura primitivă a apărut în neolitic, în urmă cu aproximativ 11.500 de ani. Grupurile de oameni, în trecut nomade, s-au stabilit în anumite locuri şi au intrat în contact mult mai des unele cu altele, punând astfel bazele unor relaţii sociale mult mai complexe. Oamenii din neolitic care trăiau într-o regiune din Asia de Sud-Vest denumită Levant, proveneau din cultura Natufi, alcătuind primele comunităţi umane cultivatoare de cereale, care au evoluat ulterior către o formă de viaţă sedentară. Cea mai evidentă explicaţie este aceea că oamenii preistorici cultivau cerealele pentru a le mânca. Dovezile arheologice sugerează faptul că, până în neolitic, cerealele precum orzul şi orezul reprezentau doar un element minor în dieta zilnică, cel mai probabil pentru că aceste culturi necesitau un volum mare de muncă şi un număr mare de operaţiuni pentru a obţine produsul finit - seceriş, vânturat, decorticat şi măcinat -, iar aceste etape sunt mari consumatoare de timp.
Câteva situri din Siria au revelat faptul că oamenii acelor vremuri parcurgeau distanţe neobişnuit de mari pentru a-şi procura cereale - uneori până la 100 de kilometri. Efortul depus pentru obţinerea acestor cereale a făcut ca ele să devină un element atractiv şi apreciat, mai ales cu ocazia petrecerilor, în timpul cărora oaspeţii erau serviţi cu aceste alimente, a căror obţinere era dificilă sau costisitoare, iar berea a reprezentat unul dintre motivele principale pentru care aceste grăunţe erau procurate.
Petrecerile au reprezentat în societăţile tradiţionale un element vital pentru apariţia legăturilor şi cooperării între comunităţi, pentru apariţia puterii politice, pentru apariţia reţelelor de alianţe, şi toate acestea au stat la baza apariţiei unei societăţi complexe, a explicat autorul studiului. "În cadrul petrecerilor tradiţionale din lumea întreagă există trei ingrediente care sunt universal prezente. Unul dintre ele este carnea. Al doilea este un anumit tip de cereale, cel puţin în emisfera nordică, sub forma pâinii sau a păsatului de cereale. Cel de-al treilea este alcoolul şi, deoarece alcoolul necesită un surplus de cereale pentru a fi fabricat, dar şi mult timp şi efort, el era produs în societăţile tradiţionale aproape exclusiv pentru ocazii speciale, cu scopul de a-i impresiona pe oaspeţi, pentru a-i face fericiţi şi pentru a-i face să aibă o atitudine favorabilă faţă de gazde", au adăugat autorii studiului.
Agricultura primitivă a apărut în neolitic, în urmă cu aproximativ 11.500 de ani. Grupurile de oameni, în trecut nomade, s-au stabilit în anumite locuri şi au intrat în contact mult mai des unele cu altele, punând astfel bazele unor relaţii sociale mult mai complexe. Oamenii din neolitic care trăiau într-o regiune din Asia de Sud-Vest denumită Levant, proveneau din cultura Natufi, alcătuind primele comunităţi umane cultivatoare de cereale, care au evoluat ulterior către o formă de viaţă sedentară. Cea mai evidentă explicaţie este aceea că oamenii preistorici cultivau cerealele pentru a le mânca. Dovezile arheologice sugerează faptul că, până în neolitic, cerealele precum orzul şi orezul reprezentau doar un element minor în dieta zilnică, cel mai probabil pentru că aceste culturi necesitau un volum mare de muncă şi un număr mare de operaţiuni pentru a obţine produsul finit - seceriş, vânturat, decorticat şi măcinat -, iar aceste etape sunt mari consumatoare de timp.
Câteva situri din Siria au revelat faptul că oamenii acelor vremuri parcurgeau distanţe neobişnuit de mari pentru a-şi procura cereale - uneori până la 100 de kilometri. Efortul depus pentru obţinerea acestor cereale a făcut ca ele să devină un element atractiv şi apreciat, mai ales cu ocazia petrecerilor, în timpul cărora oaspeţii erau serviţi cu aceste alimente, a căror obţinere era dificilă sau costisitoare, iar berea a reprezentat unul dintre motivele principale pentru care aceste grăunţe erau procurate.
Petrecerile au reprezentat în societăţile tradiţionale un element vital pentru apariţia legăturilor şi cooperării între comunităţi, pentru apariţia puterii politice, pentru apariţia reţelelor de alianţe, şi toate acestea au stat la baza apariţiei unei societăţi complexe, a explicat autorul studiului. "În cadrul petrecerilor tradiţionale din lumea întreagă există trei ingrediente care sunt universal prezente. Unul dintre ele este carnea. Al doilea este un anumit tip de cereale, cel puţin în emisfera nordică, sub forma pâinii sau a păsatului de cereale. Cel de-al treilea este alcoolul şi, deoarece alcoolul necesită un surplus de cereale pentru a fi fabricat, dar şi mult timp şi efort, el era produs în societăţile tradiţionale aproape exclusiv pentru ocazii speciale, cu scopul de a-i impresiona pe oaspeţi, pentru a-i face fericiţi şi pentru a-i face să aibă o atitudine favorabilă faţă de gazde", au adăugat autorii studiului.
