Cine sunt “băieţii răi”? De cele mai multe ori îi numim aşa pe cei care scriu un minunat mesaj de iubire care-ţi face ziua cel mai frumos moment din viaţă ta, până descoperi că acelaşi mesaj a mai făcut fericite şi alte femei în acea zi. Sunt acei băieţi care au decis să meargă pe eficientă şi să-şi câştige timp personal şi de calitate.
“Băieţii răi” ştiu să “scoată bani şi din piatră seaca”, au timp liber atunci când vor, găsesc plăcere de viaţă fără renunţări de orice fel, ştiu să-şi împlinească propriile nevoi şi ţeluri, acest fapt dându-le ocazia să nu-şi împartă prea mult timpul cu o femeie, deoarece au un timp alocat propriei persoane. Sunt acei “băieţi” care nu-şi pot menţine atenţia concentrată prea mult pe o singură femeie şi nici prea mult pe lucruri care-i fac să-şi consume timpul şi energia inutil. Sunt acei “băieţi” cărora nici în glumă nu le trece prin cap să-ţi asculte neliniştile.
De cealaltă parte, există categoria diametral opusă, cea a “băietilor buni”, care-şi sacrifică timpul lor pentru a-l petrece cu ţine, care te ascultă, te apreciază pentru inteligenţă ta, pentru cultura ta, pentru puterea ta de dăruire, pentru profesionalismul tău, pentru ... şi lista poate continuă mult. Şi cum te tot “apreciază”, ajungi să crezi că dincolo de ideea de femeie şi bărbat mai este şi altceva, o comunicare reală, adevărată, o apreciere sinceră a ceea ce eşti şi doar atât. Uneori femeile ajung să creadă astfel că pot stabili o relaţie de prietenie reală şi autentică cu acel bărbat “bun” şi să rămână aşa pentru totdeauna, o mică “plăcere vinovată”.
Şi vine la un moment dat surpriza
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, cele două categorii nu există şi este doar o apreciere superficială asupra bărbaţilor. “În realitate, nu există băieţi buni şi băieţi răi, există doar bărbaţi cu nevoi proprii şi personale. Există doar oameni, există doar suflete care caută cea mai bună modalitate pentru a simţi împlinirea în viaţă. Şi, acel băiat bun, este posibil că, în timp ce tu îţi deschizi sufletul şi crezi că te ascultă, te înţelege şi observă cât de minunată eşti şi câte calităţi ai, undeva în interiorul fiinţei lui, să se întrebe: “oare dacă stau cuminte şi-o ascult, după ce se va termină (şi sper să se termine repede!) vom putea cândva să avem o relaţie şi să facem şi noi sex?”, explică psihologul.
Atunci apare şi apare frustrarea
Pentru că multe persoane îşi fac idei preconcepute şi împart oamenii în categorii, când se vor lovi de realitate, atunci vor cunoaşte ce înseamnă frustrarea. “Ea, “minunată şi plină de calităţi”’ află că acel bărbat “minunat şi plin de calitati” este doar un om ca şi ea şi poate era lângă ea şi pentru altceva decât doar s-o asculte şi calităţile ei nu erau neapărat pe primul loc sau singurele în lista lui de aprecieri. Iar el, de cele mai multe ori, îşi pune întrebarea pe care şi-o pun “baieţii buni”: “De ce derbedeul, infantilul, şi ... ăla are câte o femeie în pat în fiecare seară şi eu nu? Eu ce am de sunt doar “un bun prieten”? Întrebări mai utile ar fi: “eu ce fac încât să am acest rezultat şi cum aş putea să fac altfel?” Oare câţi dintre ei ştiu răspunsul? Şi oare câţi dintre cei care-l ştiu, hotărăsc să şi facă un lucru în privinţă asta?”, menţionează psihologul.
De ce femeile sunt prietene cu “băieţii buni”, dar fac sex sau leagă relaţii cu “băieţii răi”
Răspunsul este simplu: pentru că “băieţii răi” au trei atitudini utile: asertivitatea (au învăţat să ceară ceea ce au nevoie), sinceritatea (nu vor ascunde niciodată că vor să facă sex cu femeia din faţă lor, nici faţă de ea, nici faţă de alte persoane) şi asumarea (îşi asumă atât un răspuns afirmativ cât şi unul negativ, deoarece în ambele cazuri ei îşi propun să lase viaţa să merga înainte şi să caute în continuare cele mai bune soluţii pentru a o face cât mai plăcută).
“Tot ceea ce exprimă “băieţii răi” atât verbal, cât şi non-verbal, este evident pentru toată lumea. Ei au renunţat să joace rolul “băiatului bun” şi şi-au asumat ca atare ceea ce sunt şi trăiesc orice experienţă oferită de viaţă. Cu ei ştii întotdeauna cum stai. Ştii că poţi alege între a spune “da” sau “nu” în mod cinstit pentru amândoi. Ceea ce arată ei este de fapt respect faţă de feminitate, faţă de inteligenţa şi capacitatea femeii de a lua o decizie în cunoştinţă de cauză, fără trucuri sau păcăleli”, explică psihologul.
Nevoile se schimbă odată cu înaintarea în relaţie
“Orice relaţie începe cu un schimb de vorbe, de păreri, de lucruri în comun, orice relaţie începe ca o prietenie, însă, este posibil, ca pe măsură ce relaţia evoluează, nevoile unuia dintre parteneri sau poate ale ambilor, să se schimbe. Ce facem în acest caz? Putem doar să fim sinceri, în primul rând cu noi înşine, să ne definim clar ce anume vrem atunci când alegem să interacţionăm cu o persoană de sex opus şi mai apoi să fim sinceri cu persoana din faţa noastră. Atâta timp cât nu ne este nouă clar ce anume vrem şi atâta timp cât nevoile fiecăruia nu sunt exprimate în mod clar şi evident pentru celălalt, avem oare dreptate să ne supăram, să fim trişti, să fim frustraţi?”, este de părere psihologul.
În opinia specialistului, pentru a putea construi relaţii reale şi solide, avem cu toţii nevoia ca - femei sau bărbaţi - să ne concentrăm atenţia asupra a trei aspecte relevante care pot face diferenţă: sinceritate, asertivitate şi asumare:
- Sinceritatea, în primul rând cu noi înşine, apoi faţă de cei cu care interacţionăm, ne scoate din iluzie şi ne aduce mai aproape de ceea ce căutăm. Orice persoană poate fi în toate felurile şi ne putem activa multiple faţete ale personalităţii noastre în funcţie de circumstanţe, nevoile de moment, aspiraţii, visuri de viitor;
- Asertivitatea – adică a spune direct ceea ce gândim şi ce nevoi avem;
- Asumarea a ceea ce suntem şi a tipului de răspuns primit ne eliberează de chingiile iluziilor.
