După zeci de ani în care au scormonit Universul cu ajutorul telescoapelor din ce în ce mai performante, astronomii au identificat în sfârşit două aglomerări imense de gaz în stare pură, fără a fi contaminate de metale şi alte elemente grele expulzate în spaţiu din furnalul stelelor, conform Associated Press.
Descoperirea, publicată în revista Science, este prima de acest fel din istoria astronomiei. Până în prezent niciun telescop nu a surprins nişte nori de gaz primitivi şi necontaminaţi, care oferă suport teoriei privind felul în care s-au format elemenetele chimice în Universul primordial pentru că din astfel de aglomerări de gaz pur s-au născut primele stele.
Această descoperire indică de asemenea faptul că elementele grele, precum metalele, carbonul, siliconul şi chiar oxigenul nu s-au răspândit încă în întregul Univers.
"Avem de-a face cu veriga lipsă din procesul de formare al elementelor chimice", a comentat co-autorul studiului, J. Xavier Prochaska, astronom la University of California din Santa Cruz. "Aceasta este prima dată când descoperim astfel de gaz. Este ceva ce ne aşteptam să descoperim, dar a fost foarte greu de identificat", a mai adăugat el într-un interviu telefonic.
Cele două aglomerări de gaz pur s-au format la aproximativ 2 miliarde de ani după Big Bang.
Prochaska, alături de colegii săi Michele Fumagalli de la aceaşi universitate şi de astronomul John O'Meara de la Colegiul Saint Michael din Colchester, au descoperit cei doi nori de gaz în urma analizei luminii provenite de la quasari. Cei trei au folosit telescopul de la Observatorul Keck din Hawaii.
În componenţa acestor nori nu a fost identificat niciun element mai greu decât hidrogenul şi izotopul său, deuteriu. Cei trei cercetători nu au avut cum să identifice eventuala prezenţă, în aceşti nori, a heliului, însă sunt de părere că şi acest element este prezent din abundenţă. Absenţa elementelor mai grele, pe care ar fi putut să le observe dacă ar fi fost prezente, confirmă faptul că aceste aglomerări de gaz sunt relativ pure.
În Univers probabil că sunt multe astfel de formaţiuni. Acestea două nu au ajuns să fie suficient de dense pentru a forma stele, sau cel puţin deocamdată.
În căutarea lor cercetătorii au identificat aproximativ 50 de nori de gaz cosmic, însă doar 2 dintre aceştia nu aveau în componenţă metale.
"Suntem abia la început. Mă aştept ca în prezent, în Universul de acum, să existe vaste regiuni complet nepoluate, dacă ţinem cont de vastele regiuni de spaţiu aşa-numit gol, aflate şi ele în expansiune, care separă formaţiunile galactice", a mai adăugat el.
"Suma galaxiilor este infimă raportat la volumul Universului. Materia este foarte rară. Noi suntem rari. Calea Lactee este doar o insulă în vastul spaţiu al Universului, aşa că există un volum incomensurabil de spaţiu aflat la mare, mare, distanţă de orice influenţă galactică", a concluzionat el.
Descoperirea, publicată în revista Science, este prima de acest fel din istoria astronomiei. Până în prezent niciun telescop nu a surprins nişte nori de gaz primitivi şi necontaminaţi, care oferă suport teoriei privind felul în care s-au format elemenetele chimice în Universul primordial pentru că din astfel de aglomerări de gaz pur s-au născut primele stele.
Această descoperire indică de asemenea faptul că elementele grele, precum metalele, carbonul, siliconul şi chiar oxigenul nu s-au răspândit încă în întregul Univers.
"Avem de-a face cu veriga lipsă din procesul de formare al elementelor chimice", a comentat co-autorul studiului, J. Xavier Prochaska, astronom la University of California din Santa Cruz. "Aceasta este prima dată când descoperim astfel de gaz. Este ceva ce ne aşteptam să descoperim, dar a fost foarte greu de identificat", a mai adăugat el într-un interviu telefonic.
Cele două aglomerări de gaz pur s-au format la aproximativ 2 miliarde de ani după Big Bang.
Prochaska, alături de colegii săi Michele Fumagalli de la aceaşi universitate şi de astronomul John O'Meara de la Colegiul Saint Michael din Colchester, au descoperit cei doi nori de gaz în urma analizei luminii provenite de la quasari. Cei trei au folosit telescopul de la Observatorul Keck din Hawaii.
În componenţa acestor nori nu a fost identificat niciun element mai greu decât hidrogenul şi izotopul său, deuteriu. Cei trei cercetători nu au avut cum să identifice eventuala prezenţă, în aceşti nori, a heliului, însă sunt de părere că şi acest element este prezent din abundenţă. Absenţa elementelor mai grele, pe care ar fi putut să le observe dacă ar fi fost prezente, confirmă faptul că aceste aglomerări de gaz sunt relativ pure.
În Univers probabil că sunt multe astfel de formaţiuni. Acestea două nu au ajuns să fie suficient de dense pentru a forma stele, sau cel puţin deocamdată.
În căutarea lor cercetătorii au identificat aproximativ 50 de nori de gaz cosmic, însă doar 2 dintre aceştia nu aveau în componenţă metale.
"Suntem abia la început. Mă aştept ca în prezent, în Universul de acum, să existe vaste regiuni complet nepoluate, dacă ţinem cont de vastele regiuni de spaţiu aşa-numit gol, aflate şi ele în expansiune, care separă formaţiunile galactice", a mai adăugat el.
"Suma galaxiilor este infimă raportat la volumul Universului. Materia este foarte rară. Noi suntem rari. Calea Lactee este doar o insulă în vastul spaţiu al Universului, aşa că există un volum incomensurabil de spaţiu aflat la mare, mare, distanţă de orice influenţă galactică", a concluzionat el.
