Alianţa Nord-Atlantică ar saluta orice candidatură a Irlandei de aderare la organizaţie, a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, subliniind însă că iniţiativa aparţine fiecărei ţări în parte. Într-un interviu pentru Irish Times înaintea primei vizite în Irlanda a unui secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a spus că alianţa are o „politică a uşilor deschise” în ceea ce priveşte extinderea.
"Uşa noastră rămâne deschisă pentru ţările europene, democraţiile europene care îndeplinesc criteriile necesare şi pot contribui la securitatea euroatlantică, însă, bineînţeles, depinde de fiecare partener în parte să decidă dacă vrea să-şi dezvolte relaţia şi parteneriatul cu NATO", a spus el.
Deşi Irlanda nu este membră a NATO, are legături cu această organizaţie prin Parteneriatul pentru Pace, un program bilateral care le permite forţelor irlandeze să fie folosite pentru operaţiuni de menţinere a păcii şi de management al crizei, atunci când există un mandat ONU şi aprobare parlamentară.
Rasmussen se va afla marţi la Dublin pentru o întâlnire informală a miniştrilor apărării din UE, în contextul în care Irlanda deţine preşedinţia semestrială a blocului comunitar. El va susţine un discurs la Institutul pentru Afaceri Europene, în cadrul căruia ar urma să facă apel la o cooperare mai strânsă între Irlanda şi NATO, în special în domeniul pregătirii militare şi al dotărilor.
Rasmussen a spus că ar saluta „pe deplin” orice decizie a Irlandei de aderare la organizaţie, adăugând că Dublinul este cel care trebuie să decidă tipul de relaţie cu NATO sau cu oricare altă organizaţie. "Avem un parteneriat extrem de funcţional între Irlanda şi NATO, un parteneriat care respectă pe deplin politica de neutralitate a Irlandei", a spus el.
Pe de altă parte, Rasmussen a mai afirmat că NATO „nu intenţionează” să intervină în nordul Africii. "Nu văd niciun rol pentru NATO în Mali, deoarece Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluţie conform căreia o forţă africană de securitate pentru stabilizare ar trebui să se implice în Mali", a mai declarat Rasmussen.
Totuşi, el a salutat decizia UE de a trimite o misiune de pregătire în Mali, adăugând că cel mai bun răspuns internaţional la criză este „o chestiune de împărţire inteligentă a sarcinilor, astfel încât să nu concurăm unii împotriva altora, ci să ne completăm”.
