Cu vădită uşurare pe chipurile şefilor de stat şi de guvern ai UE a luat sfârşit summitul de la Bruxelles. S-au făcut progrese pe calea soluţionării crizei euro, iar ceea ce nu s-a reuşit acum, va fi dezbătut anul viitor. Cam aşa ar putea fi rezumat mesajul liderilor europeni reuniţi timp de două zile în capitala Belgiei. Limpede e că se cristalizează premisele înnoirii zonei euro. Întrebarea care rămâne e cea legată de finanţarea acestui proiect.
La cina care a avut loc joi seara, şefii de stat şi de guvern au vorbit despre învăţămintele ce pot fi trase de pe urma crizei financiare şi a datoriilor din Europa şi despre modul în care ar trebui renovat edificiul european pentru a putea fi evitate pe viitor asemenea situaţii cu consecinţe grave, pe termen lung. Un răspuns clar la această chestiune nu s-a găsit încă, deşi cei patru preşedinţi ai Consiliului European, ai zonei euro, Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene, au lucrat luni de zile la un document de 15 pagini cu titlul "Către o adevărată uniune economică şi monetară".
Documentul cuprinde propuneri privind un set de reforme, care ar urma să fie transpuse în viaţă în trei faze. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, îşi doreşte o "uniune bancară completă", o mai bună coordonare la nivelul politicii economice şi ca statele membre să se oblige să aplice reforme structurale.
În fine, se mai preconizează crearea aşa-numitei capacităţi fiscale, sau, cum o numesc alţii, a unui buget al zonei euro. Cu ajutorul acestui buget, la care vor contribui toate statele membre din zona euro, urmează a fi soluţionate posibile noi crize evitându-se amplificarea acestora cu consecinţele de rigoare.
Uniunea monetară reloaded?
Comisarul UE de resort, Olli Rehn, a menţionat, pentru DW, că ar trebui creată un fel de "uniune monetară 2.0", aşadar o nouă versiune a celeia existente, care să asigure stabilitatea spaţiului euro. Noua versiune ar împiedica de fapt ceea ce s-a întâmplat până acum, anume ca unele state să se întindă mai mult decât le e plapuma, să trăiască pe datorii. Noua uniune monetară ar avea rolul de a interveni pentru a se evita ajungerea în situaţii similare celor din Grecia, Spania, Italia, de pildă.
Erorile făcute la înfiinţarea zonei euro ar trebui astfel îndreptate, apreciază Herman Van Rompuy în documentul menţionat privind crearea unei "reale uniuni economice şi monetare".
Gestionarea datoriilor de către toate statele din zona euro laolaltă este însă o propunere controversată în rândul partenerilor europeni. Şi cancelara Angela Merkel respinge ideea adoptării imediate de decizii în acest sens, apreciind că mai întâi ar trebui stabilit un plan de acţiune pentru mai multe dezbateri şi reforme parţiale. Alte ţări, cum sunt Italia, Spania sau Franţa, se pronunţă pentru mai multă solidaritate.
Fostul premier belgian, Guy Verhofstadt, avertizează că ar fi o iluzie să credem că această criză a fost depăşită. "Criza ne afectează puternic pe toţi, din punct de vedere economic, social şi financiar", a subliniat şeful grupului liberal din Parlamentul European.
