Curtea Europeană de Conturi de la Luxemburg a decis dezgheţarea conturilor a şapte bănci şi companii iraniene. Instituţia europeană a motivat această decizie prin faptul că nu sunt suficiente dovezi privind implicarea acestor instituţii în finanţarea programului nuclear al Iranului, informează cotidianul rus Izvestia.
Dezamăgirea în acest sens şi-a exprimat-o Ministerul de Finanţe american, care a anunţat extinderea „listei negre” împotriva Iranului, prin includerea pe aceasta a unor companii suspectate că ar fi acordat ajutor guvernului iranian pentru vânzarea de petrol în pofida embargoului. Sancţiunile sunt îndreptate împotriva companiei Sima General Trading, precum şi a unei reţele de firme înregistrate în Emiratele Arabe Unite şi a reprezentaţilor companiei iraniene petroliere în Europa.
„Curtea Europeană a demonstrat că, spre deosebire de SUA, Uniunea Europeană (UE) aspiră la o soluţionare practică a problemei nucleare”, este de părere expertul rus Vladimir Sajin, cercetător în cadrul Institutului de Orientalistică al Academiei Ruse de Ştiinţe. Potrivit lui Sajin, realizând asemenea măsuri înainte de o nouă rundă de negocieri în format G6, programate pentru 27 septembrie, Europa vine în întâmpinarea noului guvern de la Teheran.
Înainte de aceasta, liderul iranian Hassan Rohani şi-a declarat intenţia de a depăşi impasul în problema reglementării nucleare, făcând „programul nuclear şi mai transparent”. „Obiectivul noului guvern (de la Teheran) constă în a depăşi izolarea economică şi politică la care a dus politica lui Mahmoud Ahmadinejad, în cei opt ani de preşedinţie”, a explicat Sajin pentru Izvestia.
Teheranul dă semnale pozitive Occidentului, încercând să obţină slăbirea sancţiunilor, care influenţează negativ economia. Exportul de petrol, principala sursă de venit la bugetul de stat iranian, s-a redus în ultimul an de aproape două ori. Potrivit calculelor, pierderile anuale se ridică la 35 de miliarde de dolari. De aici creşterea şomajului, reducerea producţiei şi diminuarea rolului Iranului în regiune.
Sancţiunile Washingtonului şi Bruxellesului sunt menite să submineze programul nuclear iranian prin intermediul reducerii veniturilor provenite din vânzările de petrol, principala sursă de bani a Iranului. Occidentul este de părere că acest program are drept obiectiv final crearea de arme nucleare. Cu toate acestea, Teheranul insistă că programul are un caracter paşnic.
Totodată, Occidentul nutreşte în mod întemeiat temerea că dezvoltarea de tehnologii nucleare în una dintre ţările islamice va face în mod automat din aceasta un lider al întregii regiuni. Principalii oponenţi ai Iranului în Orientul Mijociu (OM) sunt Arabia Saudită şi Qatarul, activ susţinute de Washington şi Londra.
„Qatarul, în spatele căruia se află Marea Britanie, încearcă prin toate forţele să-şi majorează rolul în lumea islamică, susţinându-i activ pe rebelii sirieni cu arme şi bani”, afirmă directorul Centrului pentru studierea Iranului modern, Radjab Safarov. În opinia lui Safarov, aceasta este o problemă de angajament politic. Lobby-ul qatarian are o mare influenţă în Occident şi acesta încearcă să modifice situaţia politică în regiune.
O altă cauză este cea politică, ce capătă o importanţă deosebită în contextul posibilului atac american asupra Siriei. Autorităţile iraniene consideră Damascul aliatul lor şi declară că nu-l vor lăsa pe Assad la ananghie.
Se ajunge şi la ameninţări directe la adresa SUA şi personal la adresa preşedintelui Barack Obama. Astfel, Alireza Forghani, consilierul liderului spiritual al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a promis, pe blogul său, să o răpească şi violeze pe fiica mai mică a liderului american, în cazul unui atac asupra Siriei, notează Izvestia.
