Angajamentele vagi şi lipsa de măsuri din partea statelor membre G7 au subliniat diferendele dintre Europa şi Statele Unite, dar şi spaţiul redus de manevră în faţa celei mai grave crize de încredere de la criza creditelor.
După săptămâni de turbulenţe pe pieţele financiare, miniştrii de Finanţe şi şefii băncilor centrale din G7 au promis un răspuns coordonat, la întâlnirea care s-a desfăşurat vineri noapte şi sâmbătă la Marsilia, dar nu au oferit măsuri clare şi au avut poziţii diferite în privinţa crizei din Europa.
În timp ce SUA a cerut celor mai mari economii europene să asigure sprijin „necondiţionat” statelor de la periferie, confruntate cu o criză a datoriilor care ameninţă recuperarea la nivel global, Germania, principala forţă financiară a zonei euro, a afirmat că prioritară este reducerea deficitelor.
„Nu există nicio direcţie, situaţie aşteptată de altfel, având în vedere că nu există un acord în privinţa politicilor fiscale între SUA şi Europa, la fel cum nu există o înţelegere în privinţa celor monetare”, a declarat Gilles Moec, economist la Deutsche Bank Londra.
„Într-un fel, comunicatul este o listă a problemelor pe care le întâmpină autorităţile”, a spus Moec referitor la un comunicat de presă remis de G7 la finalul întâlnirii în urma insistenţelor Franţei.
Un semnal de unitate pentru pieţele financiare
Deşi iniţial a anunţat că nu este necesar un comunicat, Franţa a considerat în final că ar fi utilă transmiterea unui semnal de unitate pieţelor financiare, după ce Wall Street a scăzut cu până la 3% vineri.
„Comunicatul a fost dat la insistenţele francezilor, dar în realitate nu înseamnă nimic. Nu ne putem pune de acord nici măcar în privinţa problemelor. Cum să ne înţelegem în privinţa analizelor?”, a afirmat un delegat G7.
Pieţele financiare, aflate într-o perioadă de volatilitate accentuată, au fost afectate vineri de anunţul demisiei celui mai important oficial german la Banca Centrală Europeană (BCE) ca protest faţă de programul de achiziţii de obligaţiuni al instituţiei. Demisia evidenţiat diviziunile liderilor europeni, la fel cum G7 a ilustrat diferendele globale.
Termenii comunicatului de final, mai puţin angajanţi decât cei ai unui comunicat obişnuit al G7, au recunoscut tensiunile din piaţă şi semnele clare ale unei încetiniri a creşterii economice la nivel mondial.
„Suntem decişi în privinţa unui răspuns puternic şi coordonat la nivel internaţional în privinţa acestor provocări”, se arată în document, fără a fi oferite detalii, cu excepţia unui îndemn prietenos la ajustări fiscale care să nu afecteze creşterea economică.
În comunicat, G7 şi-a exprimat sprijinul pentru planul de 447 miliarde de dolari anunţat de preşedintele SUA, Barack Obama, şi pentru decizia din iulie a Europei de a creşte atribuţiile fondului de stabilizare a zonei euro.
Discuţii despre criza datoriilor din Europa
Înaintea reuniunii au existat speculaţii că băncile centrale ar putea hotărî un pachet de măsuri coordonate pentru stimularea economiei, inclusiv intervenţii neconvenţionale, dar un al doilea delegat a afirmat că un astfel de subiect nu a fost nici măcar discutat.
„Nu este realist ca pieţele financiare să se aştepte să punem sute de miliarde pe masă de fiecare dată când ne întâlnim”, a spus el.
Geithner şi-a exprimat, în timpul reuniunii, încrederea că executivul american va obţine aprobarea Congresului pentru cel puţin o parte din planul lui Obama, în pofida opoziţiei republicane, a adăugat un alt delegat.
În cea mai mare parte a întâlnirii a fost discutată criza datoriilor din Europa şi situaţia băncilor din regiune, au spus oficiali americani.
Pentru a calma temerile legate de finanţarea băncilor europene, preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, a declarat în cadrul reuniunii că instituţiile de credit au active de 5.000 de miliarde de dolari pe care le pot folosi pentru a accesa fonduri de la banca centrală.
Totodată, în timp ce Japonia a anunţat că a primit acordul G7 pentru măsuri unilaterale în privinţa cursului de schimb, delegaţi care au participat la întâlnire au declarat că această chestiune nu a fost discutată în profunzime, iar limbajul folosit în comunicat a fost pur şi simplu preluat din cele anterioare.
