Procesul intentat de Ungaria şi Slovacia la Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) împotriva sistemului de cote de imigraţie al Uniunii Europene creează un precedent în cadrul Uniunii, a declarat ministrul ungar al justiţiei, Laszlo Trocsanyi, intervievat de ziarul rus Kommersant, transmite MTI.
Ministrul ungar a explicat că prima dată când a fost propus sistemul de redistribuire a solicitanţilor de azil pe bază de cote, în iunie 2015, participarea la acest sistem a fost voluntară, acesta fiind unul din motivele pentru care Ungaria a acceptat sistemul, însă trei luni mai târziu consiliul miniştrilor de interne din statele membre au votat pentru transformarea acestuia într-unul obligatoriu.
Acţiunea în justiţie iniţiată de Ungaria şi Slovacia şi susţinut de Polonia se bazează pe argumentul că această decizie încalcă legislaţia Uniunii Europene întrucât nu a fost aprobată de Parlamentul European şi pentru că miniştrii de interne europeni au modificat în mod unilateral o decizie a summitului UE, a adăugat Trocsanyi.
O hotărâre a Curţii europene este aşteptată în această toamnă, a precizat ministrul ungar.
Întrebat dacă Ungaria va accepta o hotărâre nefavorabilă, Laszlo Trocsanyi a răspuns că deciziile justiţiei trebuie respectate şi că Ungaria "va începe să analizeze metodele de implementare ale altor state". La întrebarea dacă ţara sa intenţionează să "saboteze" decizia ce va fi luată de CJUE, ministrul ungar al justiţiei a spus că nu doreşte să vorbească despre un "sabotaj", dar Budapesta "va trebui să înceapă discuţii cu Comisia Europeană şi alte organisme".
Procesul intentat de Ungaria şi Slovacia împotriva sistemului de cote de imigranţi al Uniunii Europene a început în urmă cu două săptămâni la CJUE. Ungaria şi Slovacia au apelat la CJUE în decembrie 2015, după ce în septembrie miniştrii de interne au votat în favoarea implementării unui sistem de cote obligatorii pentru a redistribui 120.000 de refugiaţi între statele membre ale Uniunii, în urma valului de imigranţi ilegali sosiţi în acel an. Sistemul a fost adoptat cu o majoritate calificată, dar Republica Cehă, Slovacia, România şi Ungaria au votat împotrivă, iar Danemarca s-a abţinut.
