Papa Francisc a fost întronizat marţi, în Piaţa Sfântul Petru de la Vatican, un eveniment la care au asistat numeroşi şefi de stat şi de guverne şi capete încoronate şi zeci de mii de credincioşi. Papa Francisc a intrat în Piaţa Sfântul Petru în papamobil. Îmbrăcat în veşminte albe şi zâmbitor, la bordul vehiculului său complet decapotat, Papa a salutat mulţimea care îl aclama şi a primit însemnele pontificale.
"Adevărata putere" a unui papă este "serviciul umil, concret", a declarat marţi Papa Francisc în timpul liturghiei de întronizare, în Piaţa Sfântul Petru, îndemnând preoţii "să nu se teamă de tandreţe".
Noul Papă argentinian a apreciat că un papă "trebuie să îşi deschidă braţele pentru (...) a primi cu afecţiune şi tandreţe întreaga umanitate, în special pe cei mai slabi, cei mai săraci, cei mai mici". "Nu trebuie să ne fie frică de bunătate şi nici de tandreţe!", a exclamat Papa Francisc în timpul omiliei sale.
"Totul este încredinţat pazei omului. Când omului îi lipseşte această responsabilitate, când noi nu avem grijă de creaţie şi de semeni, atunci îşi găseşte locul distrugerea", a declarat el. "În fiecare epocă, sunt Irozi care complotează pentru moarte, distrug şi desfigurează faţa omului şi a femeii", a adăugat Papa în predica susţinută în faţa a 132 de delegaţii străine, adresându-se "tuturor celor care ocupă roluri de responsabilitate în domeniile economic, politic sau social".
Principalele momente ale ceremoniei
Cardinalul protodiacon, francezul Jean-Louis Tauran, a pus pe umerii Papei paliumul, o bandă de stofă ce se poartă peste veşmintele de ceremonie. Acesta este palliumul purtat de către predecesorul său, Benedict al XVI-lea, care a luat decizia istorică de a renunţa la pontificat deoarece se simţea slăbit. Apoi, decanul Colegiului Cardinalilor, italianul Angelo Scola, i-a pus pe mâna stângă inelul de pescar. Palliumul şi inelul reprezintă atributele puterii pontificale.
Purtând o casulă şi o mitră albe, Papa Francisc s-a recules, anterior, la mormântul Sfântului Petru, fondatorul Bisericii, însoţit de patriarhi ai bisericilor catolice orientale. După aceea, continuând ritualul, şase cardinali, reprezentând întregul Colegiu al cardinalilor, au venit să îi jure supunere. În continuare, noul Papă a început liturghia inaugurală pe parvisul Bazilicii Sfântul Petru, în faţa a aproximativ 30 de şefi de stat şi de guvern, a sute de prelaţi şi zeci de mii de credincioşi.
Încă din zori, de la ora 05.00 GMT (07.00 ora României), sute de voluntari se aflau deja în piaţă pentru a canaliza mulţimea, numărul persoanelor prezente fiind estimat între 300.000 şi un milion, în afară de cele 132 de delegaţii străine.
Peste 30 de şefi de stat au stat în primele rânduri ale parvisului Pieţei Sfântul Petru pentru slujba care marchează oficial începutul pontificatului fostului arhiepiscop de Buenos Aires, ales miercuri la conducerea Bisericii Catolice.
Centrul Romei şi împrejurimile Vaticanului pe o rază de aproximativ un kilometru par în stare de asediu. Peste 3.000 de agenţi ai forţelor de ordine (poliţişti, carabinieri, poliţişti municipali), dintre care mulţi sunt în civil, au fost mobilizaţi pentru a asigura buna desfăşurare a evenimentului. La scurt timp după ora locală 07.00 (08.00 ora României), la balconul central al bazilicii Sfântul Petru a fost amplasată o tapiserie.
Mai multe organizaţii catolice precum "Communione e Liberazione" au amplasat bannere, la fel şi comunitatea Sant'Egidio. "Francisc, mergi înainte, eu voi fi cu tine acolo unde vei merge", au scris surorile braziliene pe bannerul lor. În Piaţa Sfântul Petru a apărut şi o inscripţie enormă "San Lorenzo", echipa de fotbal preferată a Papai Francisc, primul papă de pe continentul american, primul iezuit şi primul care şi-a ales numele după un sfânt simbol pentru cei săraci, Sfântul Francisc din Assisi.
Argentinienii care purtau banderola au încercat să o prindă de lampioane, dar poliţia i-a împiedicat deoarece, fiind foarte mare, aceasta ar împiedica vederea altor spectatori.
Corturile Crucii Roşii şi ale serviciilor de urgenţă au fost, de asemenea, instalate în apropierea pieţei.
Spontaneitatea Papei Francisc, un coşmar pentru gărzile sale de securitate
Noul Papă Francisc nu a ezitat niciun minut să se apropie de mulţimea care îi scanda numele, să strângă mâinile întinse spre el şi să mângâie copiii, spre marea nemulţumire a gărzilor de securitate, depăşite de spontaneitatea lui. "Papa Francisc nu îşi dezamăgeşte admiratorii. El decide să meargă pe jos prin mulţimea care îl aclamă dincolo de barierele vaticane. Serviciul de securitate este în pragul unei crize de nervi, iar mulţimea este în delir", scrie cotidianul Il Fatto quotidiano.
Celebra Gardă elveţiană şi jandarmeria Vaticanului, care se ocupă de siguranţa suveranilor pontifi, vor trebui să se resemneze: primul papă latino-american a dat dovadă din primele zile ale pontificatului său de voinţa de a rămâne spontan, refuzând să trăiască într-o bulă securizată, rupt de contactul cu oamenii obişnuiţi. Întrebat în legătură cu acest subiect, părintele Federico Lombardi, purtător de cuvânt al Vaticanului, a precizat că unui papă nu îi pot fi impuse măsuri de securitate. "Trebuie să respecţi stilul personal al fiecărui papă. Responsabilii de securitate ştiu că nu ei sunt cei care decid şi că papa este cel care hotărăşte şi ei trebuie să se adapteze", a explicat el.
Responsabilitatea siguranţei papei este încredinţată celor aproximativ 100 de membri ai Gărzii Elveţiene, "armata" suveranilor pontifi, ajutată de circa 100 de jandarmi ai Vaticanului şi 140 de poliţişti italieni. În orice caz, aceştia au fost nevoiţi să caute permanent echilibrul între siguranţa papilor şi voinţa acestora de a intra în contact cu oamenii.
Papii din timpurile moderne sunt deosebit de vulnerabili la marile evenimente publice, în bazilica Sfântul Petru sau în faţa ei, în piaţa cu acelaşi nume, aşa cum demonstrează incidentele care s-au produs aici. Cel mai grav rămâne atentatul împotriva Papei Ioan Paul al II-lea în 1981, când turcul Mehmet Ali Agca, ascuns în mulţime, a deschis focul asupra acestuia, rănindu-l grav.
Papa polonez era, de asemenea, o personalitate care căuta contactul cu oamenii, a amintit părintele Lombardi. "Toată lumea îşi aminteşte de câte ori a încălcat normele de securitate Ioan Paul al II-lea pentru a se întâlni direct cu oamenii, chiar în situaţii care puteau fi riscante sau imprevizibile", a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului. "Era stilul lui. Voia să facă acest lucru şi trebuia să îl poată face. Iar cei care se ocupau de siguranţa lui au făcut ce au putut mai bine", a adăugat el.
Responsabilii de securitatea pontificală au tras învăţăminte, însă, de pe urma atacului lui Ali Agca: faimosul papamobil a devenit blindat, cu geamuri antiglonţ, iar credincioşii care vor să participe la audienţa generală trebuie să treacă prin detectoare de metal.
În iunie 2007, un german a încercat să sară în papamobilul lui Benedict al XVI-lea care circula în Piaţa Sfântul Petru, iar în 2009, la slujba de Crăciun, o femeie a sărit la papă şi l-a trântit la pământ în bazilica Sfântul Petru.
Aceste episoade au servit drept lecţie: numărul agenţilor de securitate a crescut în aceste circumstanţe, în timp ce zona de securitate din jurul Suveranului Pontif, în interiorul căreia nimeni nu poate intra, a fost extinsă.
