Celebra Maica Tereza n-ar fi fost într-atât de sfântă pe cât susţine Biserica Catolică, se menţionează într-un studiu ce ar putea fi considerat cea mai controversată operă de cercetare referitoare la cea care a înfiinţat ordinul Misionarii Carităţii din Calcutta. Autorii săi sunt istorici de la universităţile Montreal şi Ottawa, potrivit unor informaţii publicate sâmbătă pe site-ul OneIndia.
Un articol despre acest studiu ar urma să apară în ediţia din luna martie a revistei Studies in Religion, care include rezultatele cercetării efectuate privind activităţile Maicăi Tereza.
În cadrul investigaţiei lor, ei au consultat un număr de 502 diferite documente referitoare la viaţa călugăriţei catolice, de origine albaneză, şi au primit 287 de probe scrise despre imaginea sa nu chiar sclipitoare în ceea ce priveşte contribuţia sa la umanismul mondial. Bunăoară, s-a constatat că adăposturile înfiinţate de ordinul Misionarii Carităţii, unde erau îngrijiţi oameni bolnavi şi săraci, erau într-o stare jalnică şi prost întreţinute, iar pacienţii nu primeau hrană şi medicamente suficiente.
De asemenea, fluxurile financiare care treceau prin fondurile Maicăi Tereza tranzitau conturi bancare despre care nu se cunoaşte aproape nimic; nu se cunosc sumele depuse, cine erau deponenţii şi modul în care erau cheltuiţi banii, mai ales în timpul dezastrului de la Bhopal (unul din cele mai mari dezastre industriale din istoria omenirii, soldat cu cel puţin 15.000 de morţi) sau în urma inundaţiilor din India. În niciunul din cele două cazuri, Fondul Maicii Tereza nu a virat bani direct.
În plus, cercetătorii au descoperit o afirmaţie a Maicăi Tereza, citată de jurnalistul Christopher Hitchens (autorul controversatei cărţi „Mother Teresa in Theory and Practice”: „Este ceva frumos în contemplarea faptului cum săracii îşi duc povara, suferind asemenea lui Iisus Hristos. Această suferinţă îmbogăţeşte lumea!”. Prin prisma acestor cuvinte, adăposturile murdare ale ordinului Maicăi Tereza apar într-o altă lumină, iar starea lor precară pare să nu se datoreze neapărat lipsei de fonduri, consideră autorii studiului respectiv.
Maica Tereza se distingea şi prin principii extrem de conservatoare, adaugă ei, amintind că aceasta se opunea categoric avortului, chiar în cazul când sarcina rezulta în urma unui viol.
Nu totul este clar nici în privinţa beatificării Maicii Tereza, de exemplu, istoria cu descrierea vindecării miraculoase a femeii care suferea de dureri severe abdominale, cu ajutorul unui medalion cu chipul Maicii Tereza. Astfel, în opinia medicilor, pacienta s-a vindecat nu atât datorită medalionului, cât preparatelor cu care a fost tratată împotriva unui chist ovarian şi a tuberculozei, în timp ce Vaticanul consideră de necontestat acest miracol.
Istoricii canadieni amintesc că Maica Tereza a fost criticată şi în timpul vieţii. De exemplu, pentru acordarea unei distincţii din partea dictatorului Haiti, Duvalier, acuzat de represalii în masă. Sau pentru primirea de donaţii de la oameni de afaceri cu reputaţie dubioasă.
În 1991, revista germană Stern scria că doar 7% din donaţiile făcute Fondului Maicii Tereza merg spre activităţi caritabile, dar o clarificare definitivă printre conturile şi fluxurile în numerar nu s-a putut face atunci.
Dar criticile cele mai pertinente au fost aduse de Robert Fox, fost editor al reviste medicale „The Lancet”, care în 1996 remarca faptul că Fondul acesteia are o mulţime de voluntari, dar aproape deloc nu atrage medici, ocupându-se mai degrabă cu o imitaţie a actului medical decât cu un real ajutor în sensul modern al medicinii.
