Nave de război ruseşti din cadrul a trei flote - de la Marea Baltică, Marea Nordului şi din Marea Neagră - au ieşit în larg, îndreptându-se spre Oceanul Atlantic pentru manevre navale, însă vor intra şi în portul sirian Tartus pentru alimentare, a relatat miercuri postul public de televiziune din Rusia Pervîi Kanal. Oficial, Moscova neagă că aceste aplicaţii ar avea vreo legătură cu războiul civil din această ţară, comentează joi presa rusă.
Navele din componenţa Flotei Nordului constituie nucleul acestui grup, printre care figurează nava antisubmarin „Amiral Ceabanenko”, navele de debarcare „Aleksandr Otrakovski”, „Gheorghi Pobedonoseţ” şi „Kondopoga”, precum şi vasele de alimentare „Nikolai Ciker” şi „Serghei Osipov”.
Flota rusă din Marea Baltică este reprezentată de nava 'Iaroslav Mudrîi' şi petrolierul „Lena”. Flota de la Marea Neagră participă la aceste manevre de amploare cu nava antisubmarin „Smetlivâi” cu escortă.
Informaţiile despre „marşul” navelor ruseşti spre coasta siriană au apărut în contextul în care media internaţionale au informat că în partea de est a Mediteranei se îndreaptă un grup naval al NATO, compus din fregate germane, turceşti şi franceze. Misiunea acestora, potrivit datelor oficiale, are un caracter antiterorist, dar unii analişti ruşi au presupus că NATO intenţionează în acest fel să intimideze puţin Damascul. Anterior, fregatele respective s-au aflat într-o misiune în largul coastei somaleze.
Intrarea în portul Tartus pentru realimentarea cu apă, alimente şi combustibil este motivul oficial evocat de militarii ruşi pentru prezenţa escadrei navale de război ruse în largul coastei siriene.
„Tartus nu este o bază navală în sensul deplin al cuvântului. Este doar un punct pe hartă, de unde putem să ne realimentăm cu apă, alimente şi combustibil şi să efectuăm eventuale reparaţii urgente. Este de fapt un centru de mentenanţă. Personalul de aici nu numără mai mult de 50 de persoane”, a declarat, sub rezerva anonimatului, un responsabil din Ministerul Apărării de la Moscova.
O parte din mass-media occidentale şi ruse susţin că la Tartus pot fi ancorate submarine cu propulsie nucleară şi prin acest port se efectuează livrările de armament rusesc către Siria.
Tartus este al doilea oraş port ca mărime din Siria. Nu o dată reprezentanţi ai instituţiei de apărare a Rusiei au declarat că Tartus este utilizat de partea rusă strict „în scop de aplicaţii navale”. Populaţia principală de aici este compusă din musulmani alawiţi, care îl susţin cu fervoare pe preşedintele alawit Bashar al-Assad. Portretele cu acesta de aici le depăşesc ca dimensiune chiar şi pe cele de la Damasc, remarcă un reporter al Pervîi Kanal.
Zvonuri privind trimiterea unor nave de război ruseşti cu trupe la bord pe coasta Siriei au apărut şi înainte. La începutul verii, media iraniene relatau că este vorba de aplicaţii de anvergură la care vor participa nu doar nave ruseşti, ci şi vase siriene, chineze şi iraniene. În total, după cum anunţau acestea, urmau să participe circa 90.000 de militari reprezentând forţele terestre, maritime şi aeriene, precum şi aproape 400 de avioane şi mii de tancuri, reaminteşte portalul rusesc newsru. Ministerul rus al Apărării a catalogat evaziv aceste informaţii drept „dezinformare”, menită să ducă la escaladarea în continuare a situaţiei din Siria şi care nu reflectă realitatea.
Navele din componenţa Flotei Nordului constituie nucleul acestui grup, printre care figurează nava antisubmarin „Amiral Ceabanenko”, navele de debarcare „Aleksandr Otrakovski”, „Gheorghi Pobedonoseţ” şi „Kondopoga”, precum şi vasele de alimentare „Nikolai Ciker” şi „Serghei Osipov”.
Flota rusă din Marea Baltică este reprezentată de nava 'Iaroslav Mudrîi' şi petrolierul „Lena”. Flota de la Marea Neagră participă la aceste manevre de amploare cu nava antisubmarin „Smetlivâi” cu escortă.
Informaţiile despre „marşul” navelor ruseşti spre coasta siriană au apărut în contextul în care media internaţionale au informat că în partea de est a Mediteranei se îndreaptă un grup naval al NATO, compus din fregate germane, turceşti şi franceze. Misiunea acestora, potrivit datelor oficiale, are un caracter antiterorist, dar unii analişti ruşi au presupus că NATO intenţionează în acest fel să intimideze puţin Damascul. Anterior, fregatele respective s-au aflat într-o misiune în largul coastei somaleze.
Intrarea în portul Tartus pentru realimentarea cu apă, alimente şi combustibil este motivul oficial evocat de militarii ruşi pentru prezenţa escadrei navale de război ruse în largul coastei siriene.
„Tartus nu este o bază navală în sensul deplin al cuvântului. Este doar un punct pe hartă, de unde putem să ne realimentăm cu apă, alimente şi combustibil şi să efectuăm eventuale reparaţii urgente. Este de fapt un centru de mentenanţă. Personalul de aici nu numără mai mult de 50 de persoane”, a declarat, sub rezerva anonimatului, un responsabil din Ministerul Apărării de la Moscova.
O parte din mass-media occidentale şi ruse susţin că la Tartus pot fi ancorate submarine cu propulsie nucleară şi prin acest port se efectuează livrările de armament rusesc către Siria.
Tartus este al doilea oraş port ca mărime din Siria. Nu o dată reprezentanţi ai instituţiei de apărare a Rusiei au declarat că Tartus este utilizat de partea rusă strict „în scop de aplicaţii navale”. Populaţia principală de aici este compusă din musulmani alawiţi, care îl susţin cu fervoare pe preşedintele alawit Bashar al-Assad. Portretele cu acesta de aici le depăşesc ca dimensiune chiar şi pe cele de la Damasc, remarcă un reporter al Pervîi Kanal.
Zvonuri privind trimiterea unor nave de război ruseşti cu trupe la bord pe coasta Siriei au apărut şi înainte. La începutul verii, media iraniene relatau că este vorba de aplicaţii de anvergură la care vor participa nu doar nave ruseşti, ci şi vase siriene, chineze şi iraniene. În total, după cum anunţau acestea, urmau să participe circa 90.000 de militari reprezentând forţele terestre, maritime şi aeriene, precum şi aproape 400 de avioane şi mii de tancuri, reaminteşte portalul rusesc newsru. Ministerul rus al Apărării a catalogat evaziv aceste informaţii drept „dezinformare”, menită să ducă la escaladarea în continuare a situaţiei din Siria şi care nu reflectă realitatea.
