Politicienii şi liderii europeni nu au observat, preocupaţi cum sunt de salvarea zonei euro, apariţia unor tendinţe îngrijorătoare în Europa de Est, se arată într-o analiză publicată de media online din Bulgaria euinside.eu, focalizată pe afacerile UE.
Prima ''lumină roşie de avertizare'' că ceva este greşit în Europa de Est s-a aprins anul trecut, în timpul preşedinţiei ungare a UE. Dacă Ungaria nu ar fi preluat preşedinţia, problemele ţării nu ar fi ieşit la suprafaţă pentru publicul european mai larg. În Ungaria a venit la putere un guvern de dreapta condus de Viktor Orban, având o majoritate deplină în Parlament. Orban nu a pierdut timpul, profitând cât mai mult posibil încă din stadiul incipient al guvernului pentru a aproba o legislaţie care să-i servească ulterior. A condus o reformă constituţională şi a aprobat o legislaţie privind mass-media, care au ridicat îndoieli semnificative dacă scopul lor nu a fost cumva privarea de independenţă a mass-media, băncii centrale şi domeniului judiciar. Datorită coincidenţei guvernării cu debutul Budapestei la preşedinţia Consiliului, Orban a trebuit să se confrunte de mai multe ori cu parlamentarii de la Strasbourg, cu mass-media critice de la Bruxelles şi colegii săi din UE şi să le explice ce face şi mai ales de ce. Din păcate, Ungaria nu este un caz izolat care prezintă simptome ale unui democratism în slăbire în Europa de Est, amintind de trecutul comunist de totalitarism, nu atât de îndepărtat.
Un alt exemplu despre care se vorbeşte rar la nivel european este Bulgaria, guvernată de trei ani de un premier populist, un alt produs al gustului alegătorilor bulgari pentru partide construite pe personalităţi, notează sursa citată. Boiko Borisov a apărut pe scena politică datorită fostului ''ţar'', Simeon de Saxa Coburg-Gotha, care a făcut din fostul bodyguard al lui Todor Jivkov un personaj important în Ministerul de Interne, de unde Borisov şi-a început cariera politică în ascensiune rapidă. I-a plăcut să guverneze şi s-a lansat pe scena naţională. A creat după imaginea sa un partid, pe care l-a declarat de dreapta - GERB (Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei ) -, care este chiar membru al Partidului Popular European. Din păcate, guvernarea se distinge, în principal, prin construirea unui cult al personalităţii pentru Borisov, acuză euinside. Nu există niciun eveniment în ţară fără participarea sa - fie el meci de fotbal, masă rotundă pentru absorbţia fondurilor UE, sau concert. Nu se întâmplă nimic fără aprobarea lui. Pentru a rezuma - în Bulgaria nu mai există un guvern şi nici chiar un parlament - există doar personalitatea premierului, potrivit sursei citate.
EUInside acuză că acestui grup i s-a adăugat recent, cu forţe noi, România, care de ani de zile este într-o ''competiţie a melcilor'' cu Bulgaria, ambele ţări aflându-se în aceeaşi procedură de supraveghere cu privire la reformele lor incomplete din zona judiciară, legat de care ambele ţări au acceptate în UE sub condiţionalitate, în 2007. La Bucureşti este în curs de desfăşurare o ''dramă'' care a reuşit chiar să iasă în lumina reflectoarelor la Bruxelles, notează analiza. După o luptă de altfel cu succes cu problemele economice ale ţării, nervii românilor, întinşi de austeritate şi promisiunile constante că mai au doar un pic de îndurat şi totul va fi mai bine, au cedat presiunii şi astfel unul dintre liderii USL, Victor Ponta, a ajuns premier. Într-o perioadă scurtă de timp, Ponta a reuşit să creeze un conflict profund cu preşedintele aflat la al doilea mandat, Traian Băsescu, se arată în analiză.
Procesele din aceste trei ţări arată că se impune o analiză de urgenţă a motivelor pentru care democraţia se înrădăcinează atât de greu aici, la peste 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Unul dintre motive este tocmai criza din zona euro, care îi obligă pe liderii UE să „se scuze” adesea privind procesele democratice care necesită timp pentru a se institui.
O parte a motivaţiei este şi nemulţumirea est-europenilor care au aderat la UE în speranţa că veniturile lor vor creşte şi că vor începe să trăiască ca vest-europenii, dar în ochii lor, modelul de bunăstare atins de Europa de Vest a eşuat. Mulţi est-europenii spun că sunt bogaţi, dar cu munţi de datorii. Dezamăgirea lor este sporită de faptul că există încă o mulţime de martori vii ai comunismului, care îşi amintesc doar lucrurile bune ale acestuia, cât de des se duceau în vacanţe de vară, electricitatea, încălzirea şi pâinea ieftine, iar acum vest-europenii cheltuitori nu numai că i-au privat de acestea, dar se aşteaptă ca est-europenii săraci să le dea bani pentru a-şi proteja nivelul lor de trai ridicat.
Potrivit sursei citate, nu este nimic mai dăunător decât un astfel de tip de gândire, dar el se bazează pe insuficienţa explicaţiei privind ce se întâmplă, de ce suntem împreună şi ce poate face fiecare. Ungurilor, românilor şi bulgarilor trebuie să li se spună de urgenţă că o mare parte din vina pentru dificultăţile lor nu revine Londrei, Parisului sau Berlinului, ci capitalelor lor. Dacă cineva nu ne-a făcut bogaţi, atunci noi suntem aceia, care am crezut că altcineva trebuie să facă acest lucru în locul nostru. Şi am ales oameni care ne-au promis acest lucru. Trebuie să ni se amintească că nu am aderat la UE doar pentru a absorbi banii „europeni”, ca şi cum aceştia ar fi bani diferiţi. Am aderat şi pentru că am afirmat că vom împărtăşi valorile europene de libertate, democraţie şi drepturile omului, conchide analiza din EUInside.
