Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenţiei Ucrainei - care nu este una nouă - de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituţie din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE reaminteşte poziţia României, care nu este de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Reacţia vine după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a spus că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a Canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, notează HotNews.ro.
Ministerul spune că anterior apariţiei informaţiilor din presă privind desfăşurarea de către autorităţile ucrainene a unor lucrări de adâncire a aşa-zisului «canal de navigaţie Bâstroe» nu a fost informat de nicio autoritate română competentă în materie cu privire la desfăşurarea de către Ucraina a unor astfel de activităţi.
MAE vrea să ştie dacă ucrainenii fac ceva pe Bâstroe
Ministerul român de Externe afirmă că în 13 februarie a cerut Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informaţii cât mai complete şi actualizate privind eventuale activităţi desfăşurate de partea ucraineană în sectorul canalului de navigaţie Bâstroe şi evaluarea instituţiei privind impactul acestora, iar ulterior a solicitat şi Poliţiei de Frontieră Române transmiterea informaţiilor rezultate în urma monitorizării activităţilor efectuate de autorităţile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul Canalului Bâstroe, precum şi evaluarea caracterului acestora: „În funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, MAE va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie.”
Ministerul Afacerilor Externe precizează, de asemenea, că Direcţia Generală Mobilitate şi Transporturi din cadrul Comisiei Europene a solicitat un punct de vedere al autorităţilor române cu privire la cererea Ucrainei de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), fiind însă neconforme cu realitatea informaţiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea aşa-zisului «canal de navigaţie Bâstroe».
România nu este de acord cu includerea canalului în reţeaua transeuropeană
Ministerul Afacerilor Externe a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în TEN-T (propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014), întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.
Răspunsul la solicitarea recentă a Comisiei Europene, în cuprinsul căruia va fi reiterată aceeaşi poziţie de dezacord faţă de propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în TEN-T, urmează a fi transmis de către MAE, pe baza contribuţiilor autorităţilor române competente (Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Transportului şi Infrastructurii), în termenul indicat de Comisie (16 februarie), arată Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat transmis joi HotNews.ro.
MAE subliniază că pentru formularea unui punct de vedere la solicitarea Comisiei au fost consultate Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
În urma solicitării de către MAE a opiniei acestor instituţii, Ministerul Transporturilor a convocat o şedinţă în 10 februarie, cu scopul obţinerii unor detalii suplimentare de natură a sprijini fundamentarea poziţiei acestei instituţii ca răspuns la solicitarea Comisiei.
Grindeanu: Sunt informat că pe Bâstroe au început lucrări de dragare; pot avea efect asupra Deltei
Cu o zi în urmă, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spunea că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a Canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze.
Întrebat despre întâlnirea recentă găzduită de Ministerul Transporturilor între reprezentanţii MAE şi MMAP cu privire la faptul că Ucraina a început să facă lucrări de adâncire la Canalul Bâstroe şi ar urma să facă acelaşi lucru pe braţul Chilia, Grindeanu a precizat că sunt în vigoare tratate internaţionale care trebuie respectate de toată lumea, pentru că se poate vorbi de un posibil impact asupra Deltei Dunării şi a mediului.
„Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării. Sunt chestiuni care... în acest moment noi am considerat necesar să fim proactivi, deşi nu suntem titulari de filă şi aşteptăm într-un final de la cele două ministere puncte de vedere. Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru. Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona şi acesta a fost rostul acestei întâlniri, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului - ăsta a fost rostul acestei întâlniri - trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date”, a susţinut Grindeanu.
El a spus că informaţiile cu privire la acest subiect i-au parvenit la începutul săptămânii trecute de la structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor: „Pe Bâstroe sunt informat că au început lucrări, tocmai de aceea am provocat această întâlnire, tocmai de aceea am încercat să venim cu date, deşi nu e responsabilitatea Ministerului Transporturilor.”
„Mai mult decât atât - şi vreau să subliniez acest lucru - Ucraina se află într-o situaţie dificilă, toţi încercăm să ajutăm, toţi încercăm să găsim soluţii prin care să ajutăm Ucraina - şi aici sunt judeţe care se află la graniţa fie cu Republica Moldova, fie cu Ucraina - unde se caută soluţii în a ajuta şi asta trebuie să facem. Aici e fără semne de întrebare. Totodată, este nevoie să respectăm şi tratatele internaţionale, de aceea aş aştepta, aş avea un pic de răbdare să vedem ce ne spun şi Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului legat de aceste lucruri”, a susţinut Grindeanu.
În decembrie 2020 Ucraina spunea că va renunţa la proiectul iniţial
În 11 mai 2004, autorităţile ucrainene au iniţiat mai multe lucrări hidrotehnice în vedere realizării, pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos, preciza Ministerul de Externe într-un comunicat de presă din martie 2021.
Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecţie a gurii braţului Bâstroe şi lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina.
Deşi, conform planificării iniţiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creşterea adâncimilor de navigaţie obţinute în urma dragajelor din prima fază şi prelungirea digului de protecţie de la gura de vărsare a braţului Bâstroe în Marea Neagră.
Sesizate de România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute.
Astfel, Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaţionale referitoare la protecţia apelor Dunării, Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaţionale referitoare la protecţia zonelor umede, Comitetul permanent al Convenţiei de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internaţional, iar Conferinţa Părţilor la Convenţia de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autorităţile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informaţiile de mediu.
Cele mai multe chestiuni substanţiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenţiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.
Ca urmare a acestor eforturi internaţionale, autorităţile ucrainene au anunţat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că vor renunţa la proiectul iniţial şi că vor respecta cu stricteţe cerinţele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul iniţierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigaţie. Având, însă, în vedere că proiectul iniţial a fost parţial realizat, s-a cerut autorităţilor ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.
La jumătatea lunii iulie 2022, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că partea română şi-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe braţul Chilia şi prin Canalul Bâstroe. Construcţia acestui canal de către partea ucraineană este un motiv de dispută între România şi Ucraina. „E o situaţie excepţională pe care am tratat-o ca atare”, preciza ministrul la Digi24.ro.
