Militari pucişti din Mali au anunţat joi că au preluat puterea la Bamako, după mai multe ore de lupte, au dizolvat instituţiile statului şi au suspendat Constituţia, transmit agenţiile internaţionale de presă. În jurul orei 04.00 (locală şi GMT), militari în uniformă au apărut la televiziunea naţională, pe care o ocupă de miercuri, anunţând că "au pus capăt regimului incompetent" al preşedintelui Amadou Toumani Touré, vinovat de incapacitate de a "gestiona criza din nordul ţării".
Mali este confruntat de la mijlocul lunii ianuarie cu atacuri ale Mişcării naţionale pentru eliberarea Azawad (MNLA) şi ale altor rebeli tuaregi, ai căror combatanţi au luptat pentru regimul lui Muammar Gaddafi în Libia. O mişcare islamistă armată tuaregă, Apărătorii islamului, care vrea să impună sharia în Malia, susţine că are controlul în trei oraşe din nord, aproape de frontiera cu Algeria.
Guvernul din Mali a acuzat gruparea Al-Qaida din Maghrebul islamic (Aqmi), care are baze în nordul ţării, de unde operează în mai multe ţări din Sahel, că luptă alături de MNLA.
Puciştii şi-au mai justificat acţiunea prin "lipsa de material militar adecvat pentru apărarea teritoriului naţional" şi prin "incapacitatea puterii de a lupta împotriva terorismului". Ei şi-au luat "angajamentul solemn de a restabili puterea civilă" şi de a institui un guvern de uniune naţională. Puciştii au mai afirmat că au arestat mai mulţi miniştri şi controlează palatul prezidenţial. Soarta preşedintelui Amadou Toumani Touré rămâne deocamdată necunoscută.
Franţa, fosta putere colonială din Mali, a chemat la "restabilirea ordinii constituţionale" şi desfăşurarea "cât mai curând" a alegerilor prezidenţiale, programate pentru 29 aprilie, condamnând "orice recurgere la violenţă". "Lucrăm de mai multe luni cu partenerii noştri din regiune şi cu organizaţiile regionale pentru a angaja un dialog între rebelii din nord, tuaregi şi regim", a declarat ministrul de externe Alain Juppe.
Departamentul de Stat al SUA a cerut rezolvarea tensiunilor "prin dialog şi fără violenţă", apel lansat şi de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.
Mali este confruntat de la mijlocul lunii ianuarie cu atacuri ale Mişcării naţionale pentru eliberarea Azawad (MNLA) şi ale altor rebeli tuaregi, ai căror combatanţi au luptat pentru regimul lui Muammar Gaddafi în Libia. O mişcare islamistă armată tuaregă, Apărătorii islamului, care vrea să impună sharia în Malia, susţine că are controlul în trei oraşe din nord, aproape de frontiera cu Algeria.
Guvernul din Mali a acuzat gruparea Al-Qaida din Maghrebul islamic (Aqmi), care are baze în nordul ţării, de unde operează în mai multe ţări din Sahel, că luptă alături de MNLA.
Puciştii şi-au mai justificat acţiunea prin "lipsa de material militar adecvat pentru apărarea teritoriului naţional" şi prin "incapacitatea puterii de a lupta împotriva terorismului". Ei şi-au luat "angajamentul solemn de a restabili puterea civilă" şi de a institui un guvern de uniune naţională. Puciştii au mai afirmat că au arestat mai mulţi miniştri şi controlează palatul prezidenţial. Soarta preşedintelui Amadou Toumani Touré rămâne deocamdată necunoscută.
Franţa, fosta putere colonială din Mali, a chemat la "restabilirea ordinii constituţionale" şi desfăşurarea "cât mai curând" a alegerilor prezidenţiale, programate pentru 29 aprilie, condamnând "orice recurgere la violenţă". "Lucrăm de mai multe luni cu partenerii noştri din regiune şi cu organizaţiile regionale pentru a angaja un dialog între rebelii din nord, tuaregi şi regim", a declarat ministrul de externe Alain Juppe.
Departamentul de Stat al SUA a cerut rezolvarea tensiunilor "prin dialog şi fără violenţă", apel lansat şi de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.
