Fostul preşedinte francez Jacques Chirac a fost condamnat joi la doi ani de închisoare cu suspendare de tribunalul corecţional din Paris, în procesul în care a fost judecat pentru angajări fictive la primăria Parisului, pe care a condus-o între 1977 şi 1995, relatează AFP.
Chirac, în vârstă de 79 de ani, este primul preşedinte al Franţei condamnat de un tribunal, fiind găsit vinovat de deturnare de fonduri, abuz de încredere şi conflict de interese. El risca o pedeapsă de 10 ani de închisoare şi 150.000 de euro amendă.
Jacques Chirac a fost absent la citirea verdictului, la fel ca pe întreg parcursul procesului desfăşurat între 5 şi 23 septembrie. Absenţa sa a fost motivată printr-un certificat medical care atesta tulburări neurologice "severe şi ireversibile".
Chirac a fost acuzat că a permis, pe când era primar al Parisului, remunerarea de către municipalitate a unor persoane care lucrau de fapt pentru partidul său politic, Adunarea pentru Republică (RPR, devenită Uniunea pentru o Mişcare Populară, UMP).
Dosarul presupuselor locuri de muncă fictive a avut două părţi, comasate la cererea avocatului lui Chirac: una - instrumentată la Paris - referitoare la 21 de locuri de muncă, iar alta - instrumentată la Nanterre (în apropiere de Paris) - având ca obiect şapte locuri de muncă ocupate de membri permanenţi ai RPR, pentru a-l ajuta la pregătirea campaniei prezidenţiale din 1995.
În această a doua parte, fostul prim-ministru şi actual şef al diplomaţiei franceze Alain Juppe, ex-adjunct la primărie al lui Chirac, a fost condamnat în 2004, Jacques Chirac fiind protejat la vremea respectivă de imunitatea sa prezidenţială. Fostul preşedinte a respins întotdeauna faptele care i-au fost reproşate, afirmând, într-o declaraţie citită la proces de unul dintre avocaţii săi, că nu a comis "nicio greşeală penală sau morală".
Parchetul ceruse achitarea fostului preşedinte şi a celorlalte nouă persoane judecate.
Primăria Parisului, considerată principalul păgubit, a renunţat să se constituie ca parte civilă după un acord amiabil de indemnizare încheiat în septembrie 2010 cu UMP şi cu Jacques Chirac. Din cele 2,2 milioane de euro, UMP urma să plătească trei sferturi, restul urmând să fie achitat de Jacques Chirac. Tribunalul corecţional din Paris nu a admis constituirea ca parte civilă a Asociaţiei de luptă împotriva corupţiei Anticor.
Chirac, în vârstă de 79 de ani, este primul preşedinte al Franţei condamnat de un tribunal, fiind găsit vinovat de deturnare de fonduri, abuz de încredere şi conflict de interese. El risca o pedeapsă de 10 ani de închisoare şi 150.000 de euro amendă.
Jacques Chirac a fost absent la citirea verdictului, la fel ca pe întreg parcursul procesului desfăşurat între 5 şi 23 septembrie. Absenţa sa a fost motivată printr-un certificat medical care atesta tulburări neurologice "severe şi ireversibile".
Chirac a fost acuzat că a permis, pe când era primar al Parisului, remunerarea de către municipalitate a unor persoane care lucrau de fapt pentru partidul său politic, Adunarea pentru Republică (RPR, devenită Uniunea pentru o Mişcare Populară, UMP).
Dosarul presupuselor locuri de muncă fictive a avut două părţi, comasate la cererea avocatului lui Chirac: una - instrumentată la Paris - referitoare la 21 de locuri de muncă, iar alta - instrumentată la Nanterre (în apropiere de Paris) - având ca obiect şapte locuri de muncă ocupate de membri permanenţi ai RPR, pentru a-l ajuta la pregătirea campaniei prezidenţiale din 1995.
În această a doua parte, fostul prim-ministru şi actual şef al diplomaţiei franceze Alain Juppe, ex-adjunct la primărie al lui Chirac, a fost condamnat în 2004, Jacques Chirac fiind protejat la vremea respectivă de imunitatea sa prezidenţială. Fostul preşedinte a respins întotdeauna faptele care i-au fost reproşate, afirmând, într-o declaraţie citită la proces de unul dintre avocaţii săi, că nu a comis "nicio greşeală penală sau morală".
Parchetul ceruse achitarea fostului preşedinte şi a celorlalte nouă persoane judecate.
Primăria Parisului, considerată principalul păgubit, a renunţat să se constituie ca parte civilă după un acord amiabil de indemnizare încheiat în septembrie 2010 cu UMP şi cu Jacques Chirac. Din cele 2,2 milioane de euro, UMP urma să plătească trei sferturi, restul urmând să fie achitat de Jacques Chirac. Tribunalul corecţional din Paris nu a admis constituirea ca parte civilă a Asociaţiei de luptă împotriva corupţiei Anticor.
