Israelul este pe punctul de a închide ermetic frontiera de 90 de kilometri care-l desparte de Siria, pe platoul Golan, cu o barieră high tech, care va fi gata în "următoarele săptămâni", a sugerat o sursă militară.
La punctul de trecere de la Kuneitra, bariera se ridică deja pe ambele părţi, lângă cea veche, ruginită şi uşor de trecut. De acum înainte, oricine va vrea să intre în Israel pe platoul Golan va trebui să se caţere pe sârma ghimpată ascuţită ca briciul şi, cel mai probabil, va fi reperat de sistemul sofisticat montat de armata israeliană, format din senzori, detectoare de mişcare şi camere în infraroşu.
"Bariera" de pe Golan este unul din ultimele şantiere care au ca scop apărarea Israelului împotriva oricărui atac venit din ţări vecine - Liban, Egipt şi Siria -, precum şi din Fâşia Gaza sau unele zone din Cisiordania. Cu ocazia unei vizite în China, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a comparat-o cu Marele Zid, şi prea puţini din Israel o contestă, dat fiind faptul că israelienii trăiesc într-o atmosferă de insecuritate.
Departe de conflictul sirian
Când l-am vizitat, punctul de trecere a frontierei de la Kuneitra, pe platoul Golan, a fost unul din cele mai calme locuri din lume. Foarte puţine vehicule trec pe aici. Căştile albastre (forţele ONU de menţinere a păcii - n. trad.) trec în blindate, fără să poarte veste anti-glonţ, pentru a ajunge în zona demilitarizată din partea siriană.
Totuşi, pe 6 iunie, elemente ale armatei siriene libere au încercat să preia controlul asupra postului sirian, aflat la o sută de metri de postul israelian. A urmat o luptă crâncenă. O rachetă a aterizat pe tabăra Naţiunilor Unite. Armata lui Bashar al-Assad a redobândit controlul în cursul zilei. Dintr-un punct de observaţie, la înălţime, locuitorii din Golan au filmat luptele. "Am văzut cum drapelul sirian a fost înlocuit de drapelul rebelilor. Pentru ei, Kuneitra este un simbol", a spus un responsabil militar israelian. Ofiţerul ştie mai multe despre rebeliunea siriană, dar ţine să arate, prin raritatea comentariilor, că Israelul vrea să stea departe de conflictul care sfâşie ţara vecină. Căci Israelul se teme ca Golanul ocupat, luat de la Siria după războiul de şase zile din 1967, să nu devină punctul de plecare al unor incursiuni ale jihadiştilor care încearcă să răstoarne regimul lui Bashar al-Assad.
"Al-Qaeda, palestinieni, Hezbollah... toţi sunt deja acolo, ne-a spus armata", explică un reprezentant al Consiliului din Golan. Pentru Israel, incertitudinea războiului civil sirian este mai rea decât cei circa 40 de ani de stabilitate relativă de care a avut parte din partea regimului de la Damasc. "Politica noastră este să nu ne amestecăm în Siria, în niciun fel", a subliniat Joshua Ben Anat, general de brigadă, fost şef al trupelor israeliene de rezervişti, în prezent consultant militar.
"Assad, cu toate slăbiciunile sale, este la conducerea statului. Dacă pică, viitorul nostru este plin de incertitudini. Este mai uşor de gestionat un conflict cu Assad, care are o oarecare logică, decât cu numeroase grupări."
Israelul consideră că adevărata luptă care se dă în cadrul "primăverii arabe" este transferul "temporar" de putere de la state panarabe, ca Siria şi Irakul, către statele din Golful Persic, ca Arabia Saudită şi Qatarul. "Este o luptă pentru controlul sunniţilor, între wahabiţi şi Frăţia Musulmană", a apreciat un diplomat israelian, în Ierusalim.
Prin construirea barierei electrificate în Golan, Israelul îşi ia oarecum măsuri de precauţie în cazul căderii de la putere a liderului sirian. Şi, odată cu ridicarea barierei, singurul pericol care mai persistă pe platoul Golan sunt rachetele care aterizează pe teritoriul palestinian. Ele provin în general de la rebelii care se confruntă cu trei divizii de infanterie ale armatei siriene. Ultima a căzut pe 20 iunie, seara, nu departe de kibutzul El-Rom, fără a face victime sau pagube.
