Google se află într-un conflict deschis cu Uniunea Europeană (UE), refuzând să adopte regulile stricte de fact-checking propuse pentru platformele YouTube şi Google Search. Acest refuz accentuează tensiunile dintre gigantul tehnologic şi autorităţile europene, în special în contextul noilor reglementări introduse prin Digital Services Act (DSA).
UE solicită platformelor digitale să colaboreze cu organizaţii independente pentru verificarea informaţiilor distribuite, dar Google a ales să îşi dezvolte propriile soluţii de moderare a conţinutului, considerându-le mai eficiente. Această decizie ridică întrebări esenţiale despre angajamentul companiei în combaterea dezinformării şi echilibrul dintre inovaţie şi reglementare.
Deşi Google a semnat iniţial un draft al Codului de Practici Contra Dezinformării în 2022, ulterior s-a retras, justificând că preferă să investească în instrumentele sale interne. Spre deosebire de Meta, care a renunţat complet la fact-checking pe Facebook, Google încearcă să menţină o poziţie intermediară, dar refuzul său de a colabora cu organizaţii externe este văzut ca un act de sfidare.
Digital Services Act a transformat Codul de Practici Contra Dezinformării dintr-un set de reguli voluntare într-o cerinţă obligatorie, impunând platformelor să ia măsuri clare împotriva dezinformării. Deşi companii precum Adobe, Microsoft, TikTok şi Twitch au aderat la aceste cerinţe, Google se distanţează, alegând să se bazeze exclusiv pe propriile tehnologii, inclusiv pe sistemul de moderare al Google Search. Kent Walker, preşedintele de afaceri globale al Google, a subliniat că aceste instrumente au avut succes în reducerea dezinformării, în special în perioade electorale.
Cu toate acestea, criticii avertizează că soluţiile interne ale Google nu oferă transparenţa şi eficienţa necesare pentru a combate în mod sistematic dezinformarea. Colaborarea cu fact-checkeri externi, solicitată de UE, este considerată esenţială pentru asigurarea unei gestionări corecte a informaţiilor.
Decizia Google de a ignora cerinţele UE ar putea avea consecinţe semnificative, inclusiv sancţiuni financiare. Rămâne de văzut dacă soluţiile propuse de companie vor fi considerate suficiente pentru a respecta cerinţele DSA sau dacă vor fi necesare măsuri mai stricte pentru a forţa conformarea.
Acest conflict evidenţiază tensiunea tot mai mare dintre reglementările europene stricte şi strategia companiilor tehnologice americane. În timp ce UE îşi doreşte un control mai strict asupra dezinformării, Google insistă pe autonomia sa tehnologică. Viitorul acestui conflict ar putea stabili un precedent important pentru relaţia dintre reglementatori şi giganţii digitali.
