Începând chiar de acum, negociatorii UE şi SUA încep discuţiile privind crearea unei zone de liber comerţ, cel mai mare acord de acest tip în istoria economică a lumii. Iar aceasta înseamnă că numeroasele ameninţări pe care în ultimele zile liderii statelor comunităţii le-au formulat la adresa americanilor s-au dovedit a fi vorbe în vânt. "Revolta Europei la adresa Washingtonului seamănă puţin a comedie", a comentat, duminică, "New York Times".
Acum o săptămână, "Der Spiegel", făcând trimitere la informaţiile dezvăluite de Edward Snowden, a relatat că Agenţia Naţională de Securitate din SUA (NSA) monitorizează lunar, numai în Germania, 500 de milioane de corespondenţe telefonice şi e-mail-uri şi sunt ascultate permanent cel puţin 40 de ambasade principale ale UE din lume, între care cele din Washington şi de pe lângă ONU, din New York.
"Prietenii nu se ascultă între ei. Perioada războiului rece s-a încheiat", s-a revoltat Angela Merkel. Iar preşedintele Franţei, François Hollande, a avertizat că "atâta timp cât americanii nu ne oferă garanţii că ascultările au fost oprite, nu vedem necesitatea începerii negocierilor privind deschiderea zonei de liber comerţ".
La concertul ameninţărilor s-a alăturat şi Parlamentul European. "Sunt revoltat şi speriat", a recunoscut preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. "Americanii au depăşit orice limită. Orwell nu-i nimic pe lângă ei" - a spus şi preşedintele comisiei pentru afaceri externe a europarlamentului, Einar Brok.
Starea de spirit belicoasă s-a calmat foarte repede. Miercuri, Hollande a mai cerut doar ca negocierile cu americanii să fie amânate cu două săptămâni, iar vineri a fost de acord ca ele să înceapă în 8 iulie, dar cu condiţia ca în aceeaşi zi NSA "să explice atitudinea sa". În timpul weekend-ului, a renunţat şi la această condiţie.
Nu a rezultat nimic de asemenea nici din poziţia comună elaborată de cele 28 de ţări îjn problema ascultărilor. De acest insucces sunt răspunzători în primul rând britanicii. Londra este de părere că problemele spionajului ţin exclusiv de competenţa guvernelor naţionale, nu de Bruxelles. Diplomaţii Uniunii arată însă că atitudinea principială a lui David Cameron rezultă şi din teama că opinia publică va cunoaşte colaborarea foarte apropiată dintre NSA şi serviciile speciale britanice.
Şi ameninţările lui Schultz s-au dovedit a fi vorbe goale. Miercuri, europarlamentul nu a reuşit să forţeze hotărârea care chema guvernele UE să amâne negocierile cu americanii. Împotrivă a fost cel mai mare grup parlamentar de la Strasbourg, reprezentat de conservatorii din Partidul Popular European şi de liberali.
Europa unită vrea să evite confruntarea deschisă cu SUA, în primul rând din considerente economice. Cufundată în recesiune, Comunitatea speră ca graţie acordului privind comerţul liber să beneficieze de conjunctura tot mai bună de peste ocean.
Uniunea nu vrea de asemenea să-i critice prea mult pe americani pentru spionaj, pentru că nici ea nu-i lipsită de vină. Joi, "Le Monde" a dezvăluit că autorităţile franceze au construit un sistem de control a conexiunilor telefonice şi pe e-mail asemănător cu cel american.
Pentru ca Uniunea Europeană să iasă cu faţa curată din toată această dispută, vineri, Angela Merkel a discutat la telefon cu Barack Obama. Au stabilit ca, exact în acelaşi timp, când vor începe negocierile comerciale americano-europene, experţii Uniunii Europene în probleme de spionaj să meargă la Washington pentru a discuta recentele "scandaluri".
Disputa poate lăsa însă urme de durată în societăţile ţărilor UE. În Germania, după articolul din "Spiegel", procentul germanilor care declară că au încredere în Statele Unite a scăzut de la 65 la 49%. Şi abia cu trei săptămâni în urmă, Barack Obama fusese primit triumfal la Berlin. Astăzi, primirea ar arăta altfel.
