În ziua de 8 noiembrie biserica prăznuieşte Soborul mai-marilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi este cea mai importantă zi dedicată sfintelor cete de îngeri. Tot acum se sărbătoreşte hramul mănăstirii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Galaţi. Situată pe strada Egalităţii, la nr. 6, mănăstirea "Sfinţii Arhangheli", cunoscută şi sub numele de Metoc, este unul dintre aşezămintele cu o deosebită valoare istorică pentru Galaţi.
Monument istoric, mănăstirea a fost reînfiinţată în 1994 prin grija ÎPS Casian. Biserica a fost construită ca schit în 1763 de călugării de la Mănăstirea Neamţ şi actuala biserică este ctitoria negustorului gălăţean Gheorghe Şişman. Dorinţa lui Şişman a fost ca sfintele liturghii să se săvârşească atât în limba grecească, cât şi în limba moldovenească. Biserica a fost terminată în mai 1805 şi sfinţită la sfârşitul lunii octombrie, în acelaşi an. Incendiată şi prădată în anul 1821, a fost restaurată în 1858 pentru ca începând cu anul 1920 să fie folosită ca biserică de mir. În 1976 a revenit în sânul monahal, ca schit pentru călugări şi metoc al episcopiei. Amintim că în chiliile din curtea mănăstirii s-au deschis în 1832 cursurile primei şcoli publice din Galaţi. Pictura actuală este opera pictorului Anatolie Cudinov din Bucureşti. Biserica Mănăstirii "Sfinţii Arhangheli" este o ctitorie importantă prin elementele stilului moldovenesc târziu, dar care îmbină şi elemente ale arhitecturii munteneşti. Biserica este construită în formă de cruce, fiind împărţită în altar, naos şi pronaos. Catapeteasma este construită la începutul secolului al XIX-lea în stil baroc, într-o manieră specifică epocii, din lemn de tei sculptat, cu sculptură aplicată. Icoanele sunt pictate în ulei, la 1816. Mănăstirea are în patrimoniu o importantă colecţie de icoane pe lemn, carte veche şi obiecte de cult.
În zi de sărbătoare, le dorim şi noi ani mulţi celor care îşi sărbătoresc ziua numelui.
Monument istoric, mănăstirea a fost reînfiinţată în 1994 prin grija ÎPS Casian. Biserica a fost construită ca schit în 1763 de călugării de la Mănăstirea Neamţ şi actuala biserică este ctitoria negustorului gălăţean Gheorghe Şişman. Dorinţa lui Şişman a fost ca sfintele liturghii să se săvârşească atât în limba grecească, cât şi în limba moldovenească. Biserica a fost terminată în mai 1805 şi sfinţită la sfârşitul lunii octombrie, în acelaşi an. Incendiată şi prădată în anul 1821, a fost restaurată în 1858 pentru ca începând cu anul 1920 să fie folosită ca biserică de mir. În 1976 a revenit în sânul monahal, ca schit pentru călugări şi metoc al episcopiei. Amintim că în chiliile din curtea mănăstirii s-au deschis în 1832 cursurile primei şcoli publice din Galaţi. Pictura actuală este opera pictorului Anatolie Cudinov din Bucureşti. Biserica Mănăstirii "Sfinţii Arhangheli" este o ctitorie importantă prin elementele stilului moldovenesc târziu, dar care îmbină şi elemente ale arhitecturii munteneşti. Biserica este construită în formă de cruce, fiind împărţită în altar, naos şi pronaos. Catapeteasma este construită la începutul secolului al XIX-lea în stil baroc, într-o manieră specifică epocii, din lemn de tei sculptat, cu sculptură aplicată. Icoanele sunt pictate în ulei, la 1816. Mănăstirea are în patrimoniu o importantă colecţie de icoane pe lemn, carte veche şi obiecte de cult.
În zi de sărbătoare, le dorim şi noi ani mulţi celor care îşi sărbătoresc ziua numelui.
