Multe dintre proiectele legislative depuse în acest mandat ne-au uluit. Iar anul aesta imaginaţia parlamentarilor, în special cei ai puterii, a debordat într-o întrecere internă de partid şocantă. De-a lungul anului am sancţionat cele mai abracadabrante propuneri, din nefericire multe fiind adoptate. Au izvorât din minţi destul de deranjate… lăsându-ne dezgustul împletit cu ruinarea aspiraţiilor şi a protofelelor.
Pe acest fond, sărăcia s-a accentuat, atingând cote dramatice. Desigur, ni se pare firesc, în atare condiţii, să crească inclusiv numărul cerşetorilor… Aceştia au răsărit la începutul anilor '90, având libertatea de a-şi distruge existenţa. În perioada comunistă cerşetoria era răsplătită cu cazare gratuită la puşcărie, dacă individul cu proaste apucături nu mergea la serviciul primit, pentru a deveni stâlp de nădejde al societăţii. Libertatea lor de a cerşi s-a întâlnit cu sensibilitatea sufletului românesc şi o vreme cetăţenii au oferit bani cerşetorilor. După ce s-au cam prins că cerşetoria reprezenta un strat din pătura infracţionalităţii, că nişte brute îi trimiteau la cerşit pe amărâţii respectivi iar la finele zilei le înşfăcau agoniseala, românii şi-au înfrânat spontan generozitatea. Cerşetorii, hoţii, prostituatele şi peştii au fost printre primii români care au migrat spre ţările Europei dezvoltate, cei de acasă se împuţinaseră.
Fenomenul cerşetoriei din ţara noastră a fost redat de regizorul Nae Caramfil prin pelicula “Filantropica”.
Este limpede că un bănuţ dat unui cerşetor nu îi rezolvă existenţa mizeră în care se zbate. Însă, aşa cum am fost obişnuiţi în acest mandat, cineva, deputatul Ştefan Pirpiliu, a decis să salveze buzunarele românilor şi să ne trateze de năravul generozităţii. Astfel, conform propunerii legislative ticluite de acesta, orice român generos surprins că oferă bani unui cerşetor va putea fi amendat cu sume cuprinse între 300 şi 600 de lei. Pe modelul stârnirii urii societăţii contra celui căruia trebuie să îi fie reduse veniturile, iniţiatorul apreciază că un cerşetor înregistrează venituri lunare de circa 5.000 de lei iar autorităţile îi amendează inutil, căci nu pot recupera amenzile aplicate cerşetorilor.
Acum nu ştiu dacă Pirpiliu a vrut să iasă din anonimat şi chiar să îl întreacă în notorietate pe Popoviciu, cel care a vrut să impoziteze ghicitoarele, însă ideea lui îmi pare comparabil de stupidă cu a celuilalt… mintos.
Generozitatea este o calitate, ca oricare alta, deşi puterea o vede drept un defect. Ea poate înflori chiar pe un teren arid şi se produce atunci când o persoană aflată în nevoie are şansa să îşi întâlnească binefăcătorul ce îi poate aduce colacul salvator dintr-un destin mizer. Practic, procesul e similar cu cel al producerii vânzării, ce intersectează cererea cuiva pentru o marfă care este satisfăcută de vânzătorul dispus să ofere acea marfă.
Dar oamenii puterii se dovedesc roşi de o zgârcenie bolnavă, pe care ţin cu tot dinadinsul să o răspândească forţat în întreaga societate, ca pe o plagă. Este alegerea noastră să fim sau nu generoşi, dacă ne permitem. Oricum, veniturile românilor au scăzut dramatic, aşa încât generozitatea se oferă acum în gramaje foarte bine cântărite şi analizate. Însă acest proiect legislativ este o încălcare flagrantă a dreptului la generozitate.
Dar dacă tot vom avea alegeri comasate, atunci dovedim că putem înghiţi orice şi deci putem începe un an nou contorizând încă un minus la capitolul drepturi.
