În această toamnă s-au schimbat obiceiurile. Şcoala nu a părut să înceapă cu bucurie, gospodinele nu se mai întrec în pregătit conserve, că nu mai au bani. Mai curând recolta acestei toamne va fi dată de proteste. Puterea a semănat vânt şi probabil va culege... furtună.
Nemulţumirile sociale nu au dat încă în clocot, dar compoziţia supusă fierberii se află exact în clipa în care stă să se reverse.
Ani la rând liderii sindicali au mimat lupta îndârjită dusă pentru apărarea confraţilor. Şi au luptat cu atâta sârg încât întrecerea cea mai mare s-a dus între ei, pe tema - cine acumulează averi mai impresionante. Gloatele au plătit în continuare cotizaţiile şi i-au lăsat în funcţiile lor de lupi apărători ai oilor, deşi erau conştiente de întregul circ. Acum, cu toate aceste nemulţumiri exacerbate, acumulate ameninţător, liderii sindicali nu îşi mai pot convinge cotizanţii, pe lângă faptul că nu reuşesc să se înţeleagă între ei, tot ca urmare a lăcomiei pentru ciolanul înşfăcat unul de la celălalt.
Mai greu sau mai uşor, cumva, oamenii se vor aduna să protesteze pentru că au ajuns la sapă de lemn.
Puterea îi ignoră complet, cu dopuri adânc înfipte în urechile asurzite voit, trecând fulgerător prin mulţimea de jurnalişti care se încăpăţânează să le mai ceară soluţii. Acestea nu vin, căci şi cei aflaţi la putere dau zor să îşi îndoape buzunarele care par nişte saci fără capăt. Între timp i-au decizii tot mai stranii şi tot mai restrictive. Categorii sociale diverse se simt înjosite, umilite, înşelate, furate. Nemulţumirile cresc şi se transformă în diverse grade ale furiei.
Opoziţia se numără din două în două zile şi vede că numărătoarea nu iese – efectivele sunt prea mici şi cu nici un chip nu poate dărâma puterea. Face în schimb niscaiva strategii şi câte un guvern din umbră, pe care nici măcar proprii membri de partid nu îl agrează.
Întreaga societate pare că se apropie de dezintegrare. Dezbinarea societăţii, care oricum nu are aplecare spre unitate, nu a dus la stăpânirea acesteia, ci din nefericire se îndreaptă ameninţător spre anarhie. Până şi cei care ar trebui să asigure ordinea socială, în caz de forţă majoră, nemulţumiţi, se pregătesc de proteste.
Protestele se vor organiza. Problema este că masele ar putea izbucni dând în clocot. a
Nemulţumirile sociale nu au dat încă în clocot, dar compoziţia supusă fierberii se află exact în clipa în care stă să se reverse.
Ani la rând liderii sindicali au mimat lupta îndârjită dusă pentru apărarea confraţilor. Şi au luptat cu atâta sârg încât întrecerea cea mai mare s-a dus între ei, pe tema - cine acumulează averi mai impresionante. Gloatele au plătit în continuare cotizaţiile şi i-au lăsat în funcţiile lor de lupi apărători ai oilor, deşi erau conştiente de întregul circ. Acum, cu toate aceste nemulţumiri exacerbate, acumulate ameninţător, liderii sindicali nu îşi mai pot convinge cotizanţii, pe lângă faptul că nu reuşesc să se înţeleagă între ei, tot ca urmare a lăcomiei pentru ciolanul înşfăcat unul de la celălalt.
Mai greu sau mai uşor, cumva, oamenii se vor aduna să protesteze pentru că au ajuns la sapă de lemn.
Puterea îi ignoră complet, cu dopuri adânc înfipte în urechile asurzite voit, trecând fulgerător prin mulţimea de jurnalişti care se încăpăţânează să le mai ceară soluţii. Acestea nu vin, căci şi cei aflaţi la putere dau zor să îşi îndoape buzunarele care par nişte saci fără capăt. Între timp i-au decizii tot mai stranii şi tot mai restrictive. Categorii sociale diverse se simt înjosite, umilite, înşelate, furate. Nemulţumirile cresc şi se transformă în diverse grade ale furiei.
Opoziţia se numără din două în două zile şi vede că numărătoarea nu iese – efectivele sunt prea mici şi cu nici un chip nu poate dărâma puterea. Face în schimb niscaiva strategii şi câte un guvern din umbră, pe care nici măcar proprii membri de partid nu îl agrează.
Întreaga societate pare că se apropie de dezintegrare. Dezbinarea societăţii, care oricum nu are aplecare spre unitate, nu a dus la stăpânirea acesteia, ci din nefericire se îndreaptă ameninţător spre anarhie. Până şi cei care ar trebui să asigure ordinea socială, în caz de forţă majoră, nemulţumiţi, se pregătesc de proteste.
Protestele se vor organiza. Problema este că masele ar putea izbucni dând în clocot. a
