28 DECEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App

Trebuie să recunosc din capul locului că îmi place concursul Eurovision. Chiar dacă se votează în cele mai multe cazuri pe vecinătăţi şi cumetrii, putem să spunem că Eurovisionul este un fel de Campionat European al muzicii pop. Chiar dacă ştiu cum se votează, concursul mi se pare interesant prin prisma faptului că sunt prezentate tendinţele din muzică. România a avut câţiva reprezentanţi în decursul anilor care au ocupat locuri nesperat de bune. Mă refer aici la Monica Anghel şi Marcel Pavel, Luminiţa Anghel, Mihai Trăistariu, Paula Seling şi Ovi. Au fost şi prestaţii jenante, dar nu vreau acum să le amintesc numele celor care s-au decis să aplice dictonul olimpic: important este să participi. Cum nu prea cred în reveniri, am fost sceptic în legătură cu a doua participare a Paulei Seling şi a lui Ovi. Melodia lor a fost drăguţă, dar nu a avut fervoarea melodiei cu care s-au prezentat în 2010. În aceste condiţii, nu am avut mari aşteptări faţă de locul pe care ar putea să-l ocupe românii. Tot la fel de adevărat este că Johnny Logan a câştigat de două ori Eurovisionul, dar asta nu poate fi decât excepţia care confirmă regula.
Concursul de anul acesta nu a fost la un nivel foarte ridicat. Mie mi-au plăcut melodiile Spaniei şi Marii Britanii. Ce pot însă să spun despre câştigător sau câştigătoare? Nu o să mă alatur celor care au afirmat că locul Conchitei Wurst era la bâlci unde apăreau pe vremuri femeile cu barbă. Pot însă să spun că voturile în favoarea reprezentantei Austriei au fost acordate pentru faptul că domnişoara Cârnat (asta înseamnă wurst în traducere) a şocat. Minorităţile sexuale au votat din plin şi Austria a câştigat nesperat. Melodia în sine este reuşită, pentru că are o linie melodică care aminteşte de filmele cu James Bond. Cert este că reprezentanta Austriei nu ar fi câştigat vreodată dacă nu îşi lăsa barbă.
În condiţiile date, poate că în anul care vine România ar trebui să se prezinte cu Naomi sau cu Adi Minune. Ciudăţeniile atrag precum un magnet. Mă aştept de acum înainte la noua modă în România: femeia cu barbă. Dacă bărbaţii au trecut la bărbi “a la Suleyman”, de ce nu ar adopta şi femeile cu pilozitate mare modă Conchita?


Articole înrudite