La ora la care am scris aceste rânduri tocmai ce scăpasem din nebunia dintr-un hipermarket unde intrasem să cumpăr un produs anume. Am ajuns la casă cu două produse. Minune! Doar cu două! Staţi! Înainte să ziceţi că ceva nu-i în ordine, precizez faptul că era al patrulea magazin „vizitat” joi. Şi nu era decât ora 13.00... Să nu credeţi că am rupt rafturile. Pur şi simplu am căutat să bifez şi eu ce aveam în listă. O listă scurtă, de ultimă oră, pentru că de obicei îmi ţin din scurt cămara şi congelatorul, adică eu cam am în ce să mă înfig la orice oră dacă mă loveşte dorinţa de gătit. De Paşte, însă, unele lucruri nu le poţi lua decât în ultimele zile. Acesta este motivul pentru care ziua de ieri m-a dat cu totul peste cap. Aşa omor de om în magazine rar mi-a fost dat să întâlnesc! Pe de o parte m-am bucurat. Are lumea bani - mi-am zis. Pe de altă parte, însă, m-a mâhnit gândul că, la prima vedere - poate greşesc eu... - aceste sărbători par să-şi fi pierdut din rostul lor normal. Paştele nu înseamnă numai mâncare şi băutură... M-am uitat şi eu în coşurile oamenilor - mi-am permis să trag cu ochiul, că m-am plictisit 15 minute la casă cu cele două produse pe bandă - şi toată lumea avea munţi de mâncare şi băutură, mai rar câte un produs de curăţenie şi ceva lumânărele. Oamenii vor avea mese îmbelşugate - mi-am zis. Dar oare sunt şi fericiţi aceşti oameni? Au cu cine să împărtăşească bucuria Învierii şi bucatele de pe masă? M-aş bucura să ştiu că Paştele din acest an e mai fericit decât cel anterior pentru cât mai mulţi dintre gălăţeni. M-aş bucura să ştiu că în sufletele celor mai nefericiţi pâlpâie măcar speranţa...
În câteva zile va dispărea cu totul această nebunie a sărbătorilor şi vom reveni în lumea reală. Nu vom fi nici mai bogaţi şi nici mai sănătoşi decât înainte de Înviere. Dar poate vom fi mai buni, mai îngăduitori, mai toleranţi...
Sărbători fericite vă doresc, alături de oameni dragi vouă, cu mese îmbelşugate şi veşti bune!
