După tragedia de la Colectiv avem parte de o nouă încercare de manipulare (sper să rămână la acest stadiu) vizavi de implicarea sau nu a lui Raed Arafat în încercarea de muşamalizare a faptului că se ştia de acest spaţiu neautorizat. Ştiau şefii ISU Bucureşti şi au încercat să o ascundă pentru a-şi salva pielea, dar pornind de la acest fapt, restul e pură speculaţie. Este de-a dreptul dezgustător cum o parte a presei s-a aruncat pe această pantă, ce nu duce absolut nicăieri, mai ales în lipsa unor dovezi care l-ar lega pe Raed Arafat de drama de la Colectiv. Responsabilităţile în acest caz sunt extrem de bine cunoscute şi ele îi vizează pe inspectorii ISU, care au făcut controale de formă la Colectiv, pe patroni, care din pură zgârcenie au ales să antifoneze localul cu burete inflamabil, pe responsabilii cu efectele pirotehnice, care în iresponsabilitatea lor au ales să declanşeze focul de artificii în spaţiul închis, deşi instrucţiunile produsului indicau exact invers, şi pe funcţionarii de la Primăria sectorului 4 din capitală, care au eliberat o autorizaţie de funcţionare pentru club pe baza unei simple declaraţii pe propria răspundere.
Rămâi uimit de ce se vehiculează în aceste zile în spaţiul public şi multe din aceste speculaţii sunt rezultatul unor tare, de care nu ştiu când şi cum vom scăpa. O parte a presei manipulează pur şi si simplu pentru că interesele de duzină ale patronilor o cer, ceea ce mi se pare de departe cea mai grotească formă de manipulare. Nu ştiu de jurnaliştii infiltraţi ai serviciilor, aşa că prefer să mă abţin. Există şi o a treia categorie, a celor care aruncă nişte scenarii pe piaţă doar pentru că există posibilitatea teoretică de a fi cumva reale, ceea ce denotă o iresponsabilitate cât casa.
Revenind la Raed Arafat, omul are partea lui de greşeli , dar nu în drama de la Colectiv, şi e suficient să urmărim doar faptele. Nu vreau să discut acum nici de interesele financiare sau de altă natură, care ar sta în spatele încercării de debarcare a lui Raed Arafat, despre care chiar el vorbeşte mult în aceste zile, pentru că ele se vor adeveri sau nu, ei bine, tot pe baza unor date concrete. Vreau, în schimb, să spun că noi, românii, avem un talent înnăscut de a ne denigra şi ucide eroii, din pură prostie sau invidie. Mulţi ar contesta titulatura de erou a lui Raed Arafat, însă ar rămâne doar cu atât, pentru că faptele vorbesc din nou. O persoană care a creat un serviciu de urgenţă, care a salvat până acum zeci de mii de români de la o moarte lentă şi dureroasă, nu poate fi catalogat altfel decât ca un erou. Raed Arafat a crezut în visul său şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru ca acesta să devină realitate. Tot ce pot să sper este ca noi să nu îl transformăm într-un paria pe cel care a creat un serviciu, care i-a păstrat alături de cei dragi pe atâţia dintre noi, doar pentru că ne plictisim şi avem nevoie de ceva care să ne scoată din starea de amorţeală.
