Precizez încă de la începutul editorialului că nu voi pomeni nimic despre moartea Mărioarei Zăvoranu. Nu îmi aduc aminte ca doamna respectivă să fi făcut ceva semnificativ prin care să fi rămas în istoria ţării, aşa că nu pot să spun decât: Dumnezeu să o ierte! Vreau să mă refer în rândurile care urmează la noţiunea de patriotism, care este înţeleasă în mod diferit de către unii. Se spune că sportivii sunt cei mai buni ambasadori ai României şi sunt de acord cu acest lucru. Când spui Romania în lume, oamenii se gândesc la Nadia, la Patzaichin, la Hagi şi, mai nou, la Simona Halep. Micuţa tenismenă din Constanţa a devenit însă în ultimele săptămâni o ţintă vie pentru patrioţii de ocazie, care au blamat-o că nu a mers în Canada să joace în Cupa Federaţiei. România a câştigat după ce fetele noastre au umilit-o pur şi simplu pe diva de carton Eugenie Bouchard. Chiar şi după acest succes care ne-a umplut inimile de bucurie, criticile la adresa Simonei nu au încetat, ba dimpotrivă. Tonul l-a dat Ilie Năstase, cu siguranţă cel mai mare tenismen român din toate timpurile. Nasty a criticat-o vehement pe Halep pentru că nu joacă pentru România, iar patrioţii de serviciu i-au ţinut hangul. Dacă este însă să-l luăm la bani mărunţi pe Iliuţă, observăm că pe el chiar l-a ajutat statul român, care l-a plimbat prin toată lumea, pe la toate turneele, pe vremea când era un neica-nimeni. Nu cred că marele Năstase a întors vreodată acest serviciu! A avut ocazia să facă ceva când a fost preşedintele Federaţiei, dar în afară de vorbe frumoase nu a făcut absolut nimic pentru copii şi juniori. Ce să mai spun despre Ion Ţiriac, care acum a devenit sfătuitorul numărul unu al Simonei Halep, dar nu a ajutat în cei peste 25 de ani de când s-a întors în ţară măcar un junior talentat din România?! Dacă este să vorbim despre patriotism, da, eu cred că Simona Halep face mai mult pentru România decât au făcut vreodată preşedinţii şi miniştrii care au condus ţara în ultimii 25 de ani. Simona, care a fost ajutată doar de propriii părinţi şi de omul de afaceri constanţean Corneliu Idu, ar putea să se stabilească bine mersi în Statele Unite şi să reprezinte cea mai puternică naţiune de pe Mapamond. Americanii ar primi-o cu braţele deschise şi i-ar crea facilităţi extraordinare şi condiţii de pregătire ca în poveşti. Simona Halep nu se gândeşte însă la acest lucru şi va reprezenta România până când se va retrage din tenis. Faptul că nu a jucat contra Canadei nu o face să fie lipsită de patriotism. Le felicit din toată inima pe Alexandra Dulgheru şi Andreea Mitu pentru modul cum au luptat şi au dus România în Grupa Mondială, dar miza cea mare pentru tenisul românesc este ca Simona Halep sa cucerească un turneu de Grand Slam. Dacă va triumfa la Roland Garros sau la Wimbledon, pe trofeu va scrie Simona Halep (România). Poate că Simona va ajuta la anul România să câştige Fed Cup. Ce vor mai spune atunci acuzatorii ei? Vor spune că a redevenit patrioată peste noapte? Patriotismul înseamnă să iubeşti necondiţionat ţara unde te-ai născut, ai crescut şi ai primit educaţia primară. Despre politicienii care au declarat că sunt mândri că s-au născut în România şi şi-au construit averile pe hoţie, minciună şi corupţie, ce putem să mai spunem? Simona Halep nu a primit nimic de la ţara în care s-a născut, dar a realizat enorm pentru ea prin faptul că a făcut să se vorbească despre România în cele mai îndepărtate colţuri ale globului pământesc. Acesta este patriotismul nedeclarat, dar adevărat!
