Căldură mare peste tot şi toate, peste oameni, animale, dar mai ales peste ce a mai rămas din recoltele scăpate de inundaţii şi care spre deosebire de cele distruse de atâta apă, ar avea nevoie de o udătură măcar din când în când. Dar cum sistemul de irigaţii e ca şi inexistent, cum nimeni nu se mai gândeşte la aşa ceva, uite că ni se duce pâinea cea de toate zilele când pe apa sâmbetei, când arsă de soare. La aşa specialişti în guvern, aşa recolte vom avea anul ăsta. La aşa buget pentru agricultură, aşa grâne în hambarele statului ăsta, cândva supranumit grânarul Europei. Iarna grea, vara grea, la toamnă vom vedea ce ne-o mai aştepta, ca să nu mai vorbim de iarna viitoare când peste noi toţi s-a aşternut spectrul unei întreţineri dublate sau chiar triplate. Ca să nu mai vorbim că de o vreme încoace ne mai pasc şi tot felul de gripe: aviară, porcină, economică, politică şi cine mai ştie de care. Măi oameni buni, parcă Dumnezeu şi-a întors faţa de la poporul nostru. Oare cu ce am păcătuit ca să merităm asemenea pedepse? Oare tot El ne-o fi înzestrat şi cu marele expert în ştiinţe socio-psihologice care mai zilele trecute se repezea fără frică la cei care-l huiduiau şi pe care îi îndemna să-şi caute de muncă în loc să se umfle în muşchi şi să huiduie, că el sărmanul a fost şi la coasă? A uitat să spună că la coasă a fost prin ograda mumă-sii şi a lui tătâne-su. Mic, mic, da' tare-n clanţă! Păi nenea Boc, de unde să găsească oamenii ăia de muncă dacă nu sunt locuri de muncă? Numai că nu El e de vină, ci noi, fraierii care am acordat încredere acestor mincinoşi. Ca să nu mai vorbim cu câtă căldură şi cu ce zâmbet călduros/odios preşedintele acestei ţări le-a recomandat sinistraţilor, care-i reproşau că primesc mai puţine ajutoare din partea statului român decât de la străini, să se adreseze în cazul ăsta mai mult străinilor. Adică, cu alte cuvinte, cerşiţi băi amărăştenilor pe la porţile Europei, că eu n-am! Clocoteşte natura, clocoteşte poporul, aşa că pot spune: căldură mare, monşer!
