- Care sunt proiectele şi priorităţile dumneavoastră pentru perioada următoare, în calitate de ministru delegat pentru Dialog Social?
Priorităţile pentru perioada următoare se referă la consolidarea şi, acolo unde este cazul, revigorarea dialogului social tripartit la nivel local. În acest sens, am iniţiat o procedură de analiză a activităţii comisiilor de dialog social judeţene, pentru identificarea căilor prin care putem creşte implicarea partenerilor sociali în diverse forme de parteneriat cu autorităţile locale, în vederea soluţionării problemelor de interes comun. Intenţionăm ca analiza activităţii comisiilor teritoriale de dialog social să se regăsească într-un material de sinteză care să fie publicat şi pus la dispoziţia tuturor părţilor interesate.
De asemenea, în plan legislativ prioritatea o constituie asigurarea bunei funcţionări a Consiliului Economic şi Social. În acest sens, a fost elaborat un proiect de lege care urmează să fie înaintat zilele acestea spre aprobare Guvernului şi apoi să fie trimis în Parlament.
Într-o perspectivă pe termen mai lung, intenţionăm să promovăm conceptul de soluţionare alternativă a conflictelor colective de muncă pe calea medierii şi arbitrajului, prin Oficiul de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Aceasta ar conduce şi la degrevarea instanţelor de judecată de câteva sute de mii de dosare, la ora actuală există circa 200.000 de procese pe rol în instanţe, pe tema conflictelor de muncă.
- În ce măsură poate reprezenta dialogul social o soluţie pentru evitarea disponibilizărilor din marile companii cu capital majoritar de stat?
Încă o dată, dialogul social poate fi un catalizator în identificarea soluţiilor economice, dar nu poate fi un substitut al lor.
- În ce stadiu se află procedurile de modificare a Legii dialogului social?
Legea dialogului social se află într-o procedură de analiză în vederea stabilirii oportunităţii de modificare.
- Ce măsuri trebuie luate în perioada următoare pentru protecţia angajaţilor, în condiţiile în care un studiu recent al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) arată că numărul contractelor colective de muncă înregistrate la nivel de unitate în România s-a redus la aproximativ jumătate, după reformele legislative produse în anul 2011?
Situaţia înregistrată la inspectoratele teritoriale de muncă arată o creştere a numărului de contracte colective de muncă la nivel de unitate. Astfel, dacă în anul 2011 au fost înregistrate 8.317 contracte colective de muncă la nivel de unitate, în anul 2012 au fost înregistrate 8.783, în condiţiile în care în anul 2010 au fost înregistrate numai 7.718.
- Cum apreciaţi că va evolua în acest an piaţa muncii din România?
În conformitate cu programul de guvernare, Executivul va depune eforturi intense pentru sprijinirea creării de noi locuri de muncă, în paralel cu intensificarea măsurilor active de combatere a muncii fără forme legale.
- Ce sume are ministerul pe care îl coordonaţi la dispoziţie, în perioada următoare, pentru protecţia socială a salariaţilor disponibilizaţi din marile companii cu capital majoritar de stat?
Nu avem informaţii privind disponibilizări de personal din marile companii cu capital majoritar de stat. În ceea ce priveşte sumele pentru protecţia socială, acestea sunt prevăzute în bugetul pe anul 2013 al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
- Aveţi o cifră exactă cu privire la numărul de reduceri de personal ce ar putea fi efectuate în acest an?
Pe o piaţă a muncii liberă, cererea şi oferta sunt cele care determină reducerea activităţii sau extinderea acesteia într-o unitate economică. În consecinţă, pot apărea reduceri de personal sau angajări. Chiar şi simpla eficientizare a unei companii (fără restrângerea activităţii acesteia) poate genera disponibilizări de personal. De aceea, legislaţia actuală vine în sprijinul angajaţilor, prin obligativitatea existenţei unui contract colectiv de muncă la nivel de fiecare unitate (cu excepţia cazului în care unitatea are mai puţin de 21 de angajaţi), în care sunt prevăzute drepturile angajaţilor în astfel de situaţii, pe lângă celelalte drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare.
