Veniturile unei gospodării s-au redus în primul trimestru la o medie lunară de 2.521 lei, de la 2.566 lei în octombrie-decembrie 2012, iar cheltuielile s-au diminuat de la 2.364 lei la 2.312 lei, alimentele şi băuturile nealcoolice reprezentând 41,9% din totalul cheltuielilor de consum.
O persoană a câştigat lunar în medie, în primul trimestru, 882 de lei pe lună, la venituri pe familie de 2.521 lei pe lună. Veniturile băneşti au reprezentat în medie 2.028 lei lunar pe gospodărie, iar cele în natură au fost de 493 lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Salariile şi celelalte venituri asociate reprezintă 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor, veniturile din prestaţii sociale - 23,3%, veniturile din agricultură - 2,3%, veniturile din activităţi neagricole independente - 2,4%, din proprietate şi vânzări de active din patrimoniul gospodăriei - 1,3%, iar veniturile în natură contribuie cu 19,6% la veniturile totale, în principal provenite din contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (17,7%).
La oraşe, veniturile medii lunare ale familiilor au fost, în primul trimestru, mai mari cu 28,3% faţă de cele ale gospodăriilor de la sate, generate de salarii în proporţii de 61,8%, prestaţii sociale - 23,3%, veniturile în natură fiind de 9% din total. În schimb, la sate producţia agricolă asigură 41,6% din veniturile lunare ale gospodăriilor, din care doar 5,7% sunt venituri băneşti din agricultură, restul reprezentând contravaloarea produselor din resurse proprii.
O gospodărie a cheltuit în medie în primele trei luni ale anului 2.312 lei, revenind 809 lei pentru o persoană, având o pondere de 91,7% din veniturile totale.
Populaţia cheltuieşte cel mai mult pe mâncare şi băuturi nealcoolice - 41,9% din cheltuielile de consum, pentru locuinţă - 22,4%, din care cea mai mare parte (18,8%) au fost cheltuieli pentru funcţionare şi încălzire.
La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,2%) şi cele pentru educaţie (0,4%).
"Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei. Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei sau cumpărarea de acţiuni deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,3%)", se spune în comunicatul INS.
Orăşenii au cheltuieli de consum cu 525 lei mai mari în medie pe familie decât cei de la sate, însă cheltuie pe alimente cu doar 29 de lei mai mult. "Aceasta derivă din faptul că, în rural, 48,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 22,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar", se precizează în comunicat.
