Grija combinatului siderurgic Liberty Galaţi pentru subcontractori este cât se poate de vizibilă doar la nivel declarativ, căci în privinţa faptelor concrete, situaţia stă cu totul altfel. Zeci de dosare în care se cere falimentul combinatului gălăţean curg pe rolul Tribunalului Galaţi şi alte zeci de dosare având ca obiect „ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1014 CPC” îngroaşă listele. Subcontractorii au ajuns să nu-şi primească banii pe serviciile prestate sau marfa livrată decât în momentul în care litigiile ajung la termen. Pentru Liberty Galaţi a ajuns o practică consacrată în a-şi plăti furnizorii şi societăţile subcontractoare decât cu puţin înainte de termenul de judecată, pentru a evita deschiderea procedurilor de insolvenţă. De la începutul anului, peste 30 de dosare având ca obiect ordonanţa de plată şi falimentul au fost deschise pe rolul Tribunalului Galaţi.
Cu toate acestea, directorul general al Liberty Galaţi a făcut declaraţii, la începutul acestei săptămâni, într-o conferinţă pe teme financiare, afirmând că statul ar trebui să se implice mai activ în susţinerea marilor jucători pentru ca aceştia să îi poată susţină pe cei mici. Statul, şi chiar Uniunea Europeană, a susţinut combinatul de la Galaţi prin acordarea unor sume importante ca ajutor de stat şi girând credite enorme. Banii au ajuns la combinatul de la Galaţi, dar subcontractorii continuă să-şi încaseze banii cu ţârâita sau numai după ce deschid procese în instanţă.
„Trebuie să ne asigurăm că actualii campioni industriali rămân viabili şi sunt aici şi peste 30 de ani. Nu ar trebui să trăim în paradigma: măsuri pentru IMM-uri şi măsuri pentru companiile mari. Cele două categorii sunt interdependente. La Liberty Galaţi avem peste 1.000 de furnizori, dintre care mai mult de 900 sunt IMM-uri, şi aproximativ 40% din regiunea Galaţi-Brăila. Fiecare dintre întreprinderile mari din România creează un ecosistem întreg de spirit antreprenorial. Şi fiecare de astfel de entitate are în jur sute de furnizori care pot să ajute la industrializarea României. În concluzie, trebuie să ieşim din logica în care avem 7 agenţii de investiţii şi să ajungem să avem o agenţie care să se ocupe de nevoile celor care există. Daca statul are grija de marile companii are, implicit, grijă şi de IMM-uri”, a spus Radu Ionescu la conferinţa ZF – Reindustrializarea Românei 2024.
Acesta a mai declarat că piaţa europeană a fost inundată din 2021 de importuri mult mai ieftine decât pot oferi producătorii locali. În 2023, ponderea importurilor pe piaţa europeană a atins 27%, cel mai ridicat procent din ultima perioadă. Din păcate, pentru Liberty Galaţi, unii dintre concurenţii importanţi sunt producătorii din Europa de Vest care au beneficiat de măsuri de sprijin susbstanţiale în perioada COVID şi a crizei energetice. „Practic, ei joacă pe acelaşi teren cu noi, dar susţinuţi cu subvenţii masive. Practic, jucăm cu forţe inegale”, a mai declarat Radu Ionescu.
Ceea ce nu spune acum Radu Ionescu este că în 2021, anul pandemiei de COVID, Liberty Galaţi a înregistrat un profit şi o cifră de afaceri record. Dacă în 2020 cifra de afaceri netă a combinatului siderurgic gălăţean era de 4,66 miliarde lei, în 2021 cifra de afaceri netă a sărit la 9,37 miliarde de lei. La fel şi profitul: dacă în 2020 combinatul a înregistrat o pierdere de 51,33 miliane de lei, în 2020 a avut un profit de 1,36 miliarde lei. Aceste cifre contrazic declaraţiile plângăcioase ale directorului Liberty Galaţi care speră probabil să mai obţină ceva sprijin de la statul român. (vezi foto - grafic Termene.ro, mai jos)
Este clar că, pentru binele economic şi social al municipiului Galaţi, combinatul siderurgic trebuie să rămână activ, însă declaraţiile oficialilor combinatului în care de fiecare dată este găsit un "vinovat de serviciu" nu fac decât să creeze îngrijorare şi mai mare în comunitate mai ales că singurul furnal funcţional a fost oprit, de la începutul acestui an, de nenumărate ori şi chiar şi în acest moment furnalul este oprit.
