Aproape trei sferturi din firmele din România susţin că majorarea salariului minim pe economie de la 1 iulie 2014, de la 859 de lei la 900 de lei, le-a forţat să majoreze salariile pentru toţi angajaţii, pentru a nu tensiona relaţiile de muncă, iar peste 80% dintre întreprinderile chestionate spun că au întâmpinat probleme financiare din această cauză, a declarat vineri preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu.
„Trei pătrimi dintre companiile participante la un sondaj realizat de noi au spus că (nr. majorarea salariului minim) a avut efect. Dar faptul că s-a mărit salariul minim nu a însemnat doar atât, ci pentru a menţine relaţii normale şi anumite corelaţii, au trebuit mărite şi celelalte categorii de salarii, cu toate că nu este obligatoriu. Dar toţi ştim ce înseamnă să măreşti doar unora salariul şi altora nu. Nu se poate! Strici climatul de muncă şi afectezi funcţionalitatea companiei. Deci, practic, această mărire a salariului minim cu o sumă aparent modică a determinat probleme pentru firme. Din punct de vedere social este bine, dar din punct de vedere economic, vedem că ne creează probleme. 81% dintre cei intervievaţi, adică patru din cinci firme, au spus că au avut probleme cu implementarea acestei măsuri”, a explicat Nicolescu.
Mai mult, potrivit lui Nicolescu, toţi respondenţii au afirmat că, în actualele condiţii economice, fiscale, legislative şi de productivitate, nu pot acorda măriri salariale, în 2015, angajaţilor încadraţi la salariul minim pe economie, de 900 de lei.
La întrebarea privind măsurile necesare pentru a se putea sigura creşterea salariilor, peste 81% din firmele participante au indicat scăderea fiscalităţii, iar peste jumătate au solicitat măsuri de stimulare a IMM-urilor, potrivit preşedintelui CNIPMMR.
Mai mult, aproape 82% dintre participanţi consideră că, pentru stimularea muncii, ajutorul social ar trebui să fie corelat mai bine cu salariul minim pe economie, cu perioada efectiv lucrată şi cu prestarea unor activităţi în folosul comunităţii. În plus, peste 63% dintre firme consideră că ajutorul social ar trebui să fie maxim 30% din salariul minim brut pe ţară.
„În momentul de faţă, ajutorul social este foarte apropiat de salariul minim. Şi atunci foarte multe persoane nu sunt motivate să lucreze. Dacă stă acasă, cheltuieşte mai puţin cu transportul, îmbrăcămintea şi mâncarea şi atunci...de ce să se mai ducă să muncească, când poate să stea acasă. Observaţi că sunt foarte multe domenii în care se caută salariaţi, domenii necalificate, unde salariile sunt mici şi lumea nu vine, preferă să stea acasă”, a mai spus Nicolescu.
În privinţa evoluţiei salariilor medii în 2013 faţă de 2012, în cazul a 73% dintre firme acestea au rămas la fel, doar un sfert au reuşit să le majoreze, însă cu sume modeste, şi mai puţin de 5% au redus salariile.
„În acelaşi timp, însă, în această perioadă a crescut numărul de angajări în IMM-uri, cu 0,4% în medie. Ţinând cont de câte IMM-uri avem, rezultă că locurile de muncă create în această perioadă au fost cerate doar de IMM-uri”, a subliniat Nicolescu.
Printre măsurile propuse privind nivelul de salarizare, preşedintele CNIPMMR a reamintit necesitatea corelării creşterilor salariale, inclusiv salariul minim, cu productivitatea, pentru că altfel România riscă întoarcerea la inflaţie ridicată, potrivit preşedintelui Consiliului pentru IMM-uri.
În plus, CNIPMMR solicită o serie de îmbunătăţiri ale cadrului legal privind piaţa muncii, respectiv reglementarea salariului orar şi a salariului minim orar, reglementarea contractelor standardizate, flexibilizarea timpului de muncă şi participarea la profit a salariaţilor.
