17 NOIEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Importurile de ţiţei au crescut cu 3,9% în ianuarie 2016; producţia s-a redus cu 5,1%
Importurile de ţiţei au crescut cu 3,9% în ianuarie 2016; producţia s-a redus cu 5,1%

România a importat în ianuarie 2016 o cantitate de ţiţei de 511.800 tone echivalent petrol, cu 19.100 tep (3,9%) mai mare faţă de cea importată în perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Producţia de ţiţei a totalizat 302.300 tep, fiind cu 5,13% (16.100 tep) mai mică faţă de cea din ianuarie 2015.
Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat în februarie pe site-ul ministerului de resort, rezervele de ţiţei ale României sunt limitate, în condiţiile în care descoperirile din ultimii 30 de ani pot fi catalogate drept modeste — cu excepţia unor semnale recente provenind din apele de mică adâncime ale Mării Negre, comercialitatea fiind încă în faza de analiză.
La producţia medie anuală din ultimii ani (3,9 milioane tone), în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României se vor epuiza în aproximativ 20 de ani.
"În ultimii cinci ani, producţia internă de ţiţei a înregistrat un declin constant de 2%, iar previziunile pentru următorii cinci ani sunt de accentuare a declinului. Limitarea declinului la 2% a fost realizată prin investiţii importante pentru menţinerea unui nivel de producţie cât mai ridicat — săpări de sonde noi, lucrări de reparaţii şi repunere în producţie, retrageri/adiţionări, investiţii cu privire la aplicarea unor procese de recuperare secundară etc. Dar, în contextul actual al preţului ţiţeiului şi al previziunilor pesimiste privind redresarea sa în următorii ani, este de anticipat un volum redus de investiţii şi cheltuieli pentru menţinerea producţiei. În aceste condiţii, evoluţia producţiei de ţiţei va fi, probabil, negativă", se menţionează în proiectul Strategiei.
Conform acestuia, majoritatea zăcămintelor de ţiţei din România sunt zăcăminte mature, cu un grad mare de depletare, a căror menţinere în producţie necesită un volum mare de investiţii şi cheltuieli de operare. Numărul zăcămintelor petroliere apreciate ca fiind ajunse la maturitate sau depletate a înregistrat o evoluţie crescătoare.
În ultimii cinci ani s-a renunţat la 32 zăcăminte mature de ţiţei, considerate neeconomic de exploatat. Este de aşteptat ca în următorii ani, dată fiind evoluţia nefavorabilă a preţului, numărul zăcămintelor închise să crească şi, în consecinţă, producţia să scadă. De asemenea, interesul investitorilor pentru concesionarea unor perimetre de exploatare ţiţei este în scădere.


Articole înrudite