După reducerea CAS urmează o creştere a fiscalităţii?

Peste o săptămână intră în vigoare cea mai importantă măsură de reducere a fiscalităţii adoptată de actualul regim politic – reducerea CAS cu cinci puncte -, dar reticenţa faţă de ea persistă şi se rezumă astfel: dacă după trecerea alegerilor guvernul va lua cu două mâini ceea ce a dat cu una?
Oamenii de afaceri români şi investitorii străini apreciază că reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale este o măsură bună şi utilă, însă îşi manifestă în continuare îngrijorarea privind majorarea fiscalităţii în 2015 pentru a acoperi deficitul generat.
Realizarea unor noi investiţii şi angajări în companiile private este condiţionată de men­ţinerea CAS redusă o perioadă mai îndelungată concomitent cu păstrarea celorlalte taxe neschimbate. „În 2014, înainte de scăderea CAS, a avut loc creşterea taxelor - taxa pe stâlp, majorarea accizei. Reducerea CAS vine ca un efect marginal, doar 3 luni din acest an. Nu se poate vorbi de o disponibilizare a resurselor din sectorul privat în condiţiile în care statul a atras mai întâi resurse de la mediul privat şi le-a direcţionat pentru sectorul public, mai puţin performant“, a declarat ieri Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Inves­titorilor Străini (CIS), la o conferinţă organizată de revista Forbes.
Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale la angajatori va fi aplicată din octombrie şi ar putea, teoretic, să ducă la creşterea salariilor angajaţilor cu circa 4% sau la majorarea investiţiilor companiilor, cu impact asupra creării de noi locuri de muncă. Contribuţiile de asigurări sociale vor fi diminuate la angajatori de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului.
Pentru ca firmele private să decidă realizarea unor investiţii şi noi angajări, reducerea CAS trebuie să fie menţinută mai mult timp, iar celelalte taxe să rămână ne­schim­bate, deci să nu crească presiunea fis­cală asupra mediului pri­vat, în opinia lui Bogza.
„Ne temem că în 2015 ni se va lua cu două mâini ce ne-a fost dat în aceste trei luni. Nu am înţeles de ce după un an de creştere economică statul a crescut fiscalitatea. Ne temem că şi în 2015 nu se va face altceva decât să se majoreze fiscalitatea, în condiţiile în care există presiuni pe buget din cauza scăderii CAS.“
După ce Guvernul a venit în 2013 cu două valuri de modificări fiscale, în prima parte a acestui an s-a materializat o nouă creştere a fiscalităţii. Însă deşi Ministerul Finanţelor a agasat mediul de afaceri cu noi impozite şi taxe majorate, veniturile totale ale bugetului consolidat au coborât în S1 spre 15% din Produsul Intern Brut, marcând unul dintre cele mai slabe semestre din punctul de vedere al colectării bugetare din ultimii patru ani. Pe ansamblul întregului an 2013 veniturile totale ale bugetului consolidat au coborât la 31,8% din PIB, marcând unul dintre cei mai slabi ani din punctul de vedere al colectării bugetare din ultimul deceniu, 2013 putând fi comparat doar cu anul de criză 2009.
Şeful CIS şi-a exprimat temerea privind intrarea în recesiune economică. „Majorarea şi introducerea de taxe afectează companiile. Când primeşti o asemenea lovitură îţi ajustezi planurile de dezvoltare. Nimeni nu se aştepta la recesiunea tehnică“.
Declinul puternic al investiţiilor publice, dar şi ajustarea cheltuielilor de capital ale companiilor, forţată de „taxa pe stâlp“, şi-au pus puternic amprenta asupra economiei, anulând impactul benefic al revigorării consumului. Iar economia a revenit în recesiune tehnică.
O posibilă majorare a taxelor în 2015 ar putea fi evitată dacă Ministerul Finanţelor s-ar concentra pe îmbunătăţirea colectării taxelor şi eliminarea risipei statului, apreciază Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
„Taxele nu cresc din cauză că se reduce CAS. Până ca CAS să producă dezechilibre bugetare, trebuie să ne uităm la alţi factori care sunt de fapt cauza acestor dezechilibre. Trebuie să ne con­centrăm pe colectare, eliminarea risipei din partea statului. Reducerea CAS este o măsură bună şi necesară pentru stimularea mediului de afaceri. Puteam vedea alte măsuri populiste în locul acesteia, dar această măsură chiar face ceva pentru mediul de afaceri“, a declarat Pogonaru.
Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) - care reuneşte reprezentanţi ai mediului de afaceri din România, precum Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Consiliul Investitorilor Străini (CIS), Asociaţia Oamenilor de Afaceri (AOAR), Romanian Business Leaders-RBL ? şi-a menţinut susţinerea pentru măsura de reducere cu 5 puncte procentuale a CAS şi a reafirmat efectele benefice ale acestei măsuri pentru economie în cadrul întâlnirilor cu oficiali guvernamentali.
Cu privire la sustenabilitatea acestei măsuri, cele mai reprezentative asociaţii de afaceri din România au susţinut de mai multe ori că sunt esenţiale, pe de o parte îmbunătăţirea gradului de colectare a veniturilor bugetare prin reformarea administraţiei fiscale, iar pe de altă parte eficientizarea alocărilor bugetare.
Pentru ca această măsură fiscală să aibă efectele economice scontate, ea trebuie să fie aplicabilă şi sustenabilă pe termen lung, astfel încât reducerea nivelului excesiv de impozitare a muncii din România să genereze beneficiile aşteptate la nivelul agenţilor economici, să reducă decalajul între contribuabilii oneşti şi cei care nu declară şi nu plătesc impozite şi asigurări sociale şi să aducă venituri suplimentare la buget, au susţinut reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.