Corupţia este considerată ca fiind la un nivel ridicat şi va rămâne ridicată şi în perioada imediat următoare, consideră consiliile de administraţie din România, conform primei ediţii a raportului Deloitte „EMEA 360 Boardroom Survey: Agenda priorities across the region”.
„Principalele preocupări ale consiliilor de administraţie din România în ultimele 12 luni au fost structura organizaţională, eficienţa şi managementul operaţional. Corupţia este considerată ca fiind la un nivel ridicat şi va rămâne ridicată şi în perioada imediat următoare. Temele cele mai importante pentru următoarele 12-24 luni sunt managementul riscului, guvernanţa şi strategia. Reducerea costurilor continuă să fie un subiect decisiv pe agenda membrilor consiliilor de administraţie în perioada următoare”, a declarat Zeno Căprariu, director Deloitte România.
Sondajul prezintă punctele de vedere a 271 de directori non-executivi din 20 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), inclusiv România, furnizând o perspectivă asupra problemelor cu care se confruntă consiliile de administraţie din regiune.
Conform sondajului, securitatea cibernetică a devenit o temă tot mai importantă pentru directorii non-executivi din regiunea EMEA.
„Pe o scară de la 1 la 5 privind gradul de conştientizare a riscului cibernetic (1 fiind punctajul cel mai mic), 48% dintre respondenţi au acordat un punctaj ridicat, în timp ce 20% au acordat unul scăzut (1 sau 2). În ciuda importanţei sale, mai puţin de jumătate dintre respondenţi au menţionat că organizaţia lor are, în momentul de faţă, un plan de acţiune în privinţa securităţii cibernetice. Doar 5% au spus că organizaţia lor a nominalizat un membru al consiliului de administraţie ca expert în ceea ce priveşte securitatea cibernetică, restul considerând fie că această problemă nu ţine de competenţa consiliului de administraţie, fie că echipa executivă se ocupă de acest aspect”, se arată în document.
Potrivit acestuia, transformarea securităţii cibernetice într-o problemă majoră se datorează, parţial, vizibilităţii sale în rapoartele media, dar şi din cauza riscului reputaţional pe care îl reprezintă pentru companiile care pot fi victime ale unui atac cibernetic. Accesul neautorizat la datele personale creează riscuri în special pentru instituţiile bancare şi pentru companiile din ţările cu instabilitate politică.
„Dacă ne raportăm la industrii, există câteva diferenţe notabile: securitatea cibernetică ocupă un loc fruntaş pe agenda a 38% dintre respondenţi din industria producătoare. În industria farmaceutică, deşi jumătate dintre respondenţi au un grad ridicat de conştientizare a riscului, 33% au acordat acestui subiect un punctaj scăzut. ţinând cont de faptul că majoritatea proceselor de producţie depind de sisteme IT, nivelul de interes scăzut este alarmant”, precizează sursa citată.
Rezultatele sondajului arată că inovaţia ocupă un loc important pe agenda membrilor consiliilor de administraţie, 60% dintre aceştia acordându-i un punctaj de la 4 la 5.
Întrebaţi despre viitoarele aptitudini necesare într-un consiliu de administraţie, cel mai des menţionate au fost experienţa practică în industrie (74%) şi factori care au legătură cu ţintele de dezvoltare ale organizaţiei. Cu toate că cerinţele privind aptitudinile sunt la latitudinea consiliului de administraţie, alte criterii care vizează diversitatea pot fi impuse de către lege sau prin codul de guvernanţă corporativă.
„În România, diversitatea de gen nu este un factor semnificativ în selectarea membrilor consiliilor de administraţie. Am observat, totuşi, că genul este un factor important în ţările în care există prevederi legale în acest sens sau în care au fost luate măsuri puternice pentru a promova diversitatea de gen în companiile publice”, a adăugat Căprariu. (
